Statul român va prelua controlul total asupra Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), operatorul aeroporturilor Otopeni și Băneasa, decizie ce marchează un moment important în strategia de consolidare a infrastructurii naționale de transport aerian. În urma votului de vineri, 9 ianuarie 2026, acționarii companiei au aprobat răscumpărarea pachetului minoritar de acțiuni deținute de Fondul Proprietatea, ceea ce va duce la eliminarea participării private din structura de capital.
Această mutare are semnificație majoră pentru proiectele viitoare ale aeroporturilor din București, precum și pentru modul în care statul intenționează să gestioneze aceste infrastrucții vitale. Decizia a fost luată de adunarea generală extraordinară a acționarilor, la a doua convocare, unde majoritatea voturilor, inclusiv cele ale statului, au fost decisive. Reprezentanții Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, au fost în minoritate în cadrul votului, exprimându-și opoziția față de această mișcare, însă fără a putea influența decizia finală.
Decizia de a prelua integral CNAB vine după un proces intens de negocieri și de discuții politice, într-un context în care statul a respins recent propunerile Fondului Proprietatea de a lista compania la Bursa de Valori București, estimând că aceste operațiuni ar putea aduce un capital de până la 500 de milioane de euro pentru aeroporturi. Cu o valoare de piață de aproximativ 5 miliarde de lei, CNAB a raportat în 2024 venituri operaționale de 1,3 miliarde de lei și un profit net de peste 600 milioane de lei, fiind unul dintre cei mai importanți operatori de infrastructură din țară.
Anunțul de vineri vine într-un context în care oficialii speră să aibă în final un control total asupra modului în care sunt dezvoltate și administrate aeroporturile de la Otopeni și Băneasa. În cadrul ședinței, conducerea CNAB a fost mandatată să inițieze demersurile pentru finalizarea tranzacției, precum și pentru solicitarea serviciilor de consultanță financiară și juridică. În lipsa unei alternative clare, această mutare poate fi interpretată și ca o încercare de a uni viziunea statului asupra dezvoltării infrastructurii aeroportuare și de a reduce influența factorului privat, în condițiile în care ministrul Transporturilor și Infrastructurii a declarat public, recent, că statul intenționează să continue aceste demersuri.
Această decizie survine după anii de controverse legate de management-ul și finanțarea aeroporturilor din București. În timp ce fondurile private, precum Franklin Templeton, au susținut listingul și investițiile în modernizarea aeroporturilor, autoritățile române au venit cu oportunități de dezvoltare directă, considerând că pot atrage fonduri și resurse fără a depinde de piețele financiare externe sau de interesele unor acționari privați.
Un alt element de interes este perspectivele pe termen lung, în condițiile în care statul român consideră că poate coordona mai eficient investițiile, modernizările și expansiunea acestor noduri strategice ale țării. Mulți specialiști anticipează că preluarea integrală va permite o planificare mai coerentă și decizii rapide, mai ales în contextul în care Bucureștiul dorește să devină un centru regional de aviație, beneficiind de facilități și investiții considerabile.
În planul imediat, în următoarele luni, așteptăm să vedem detalii despre sumele specifice implicate în procesul de răscumpărare și modul în care statul își propune să gestioneze aceste resurse, dar și impactul acestei mutări asupra pieței de capital și asupra operatorilor de aeroport. În timp ce opinia publică și antreprenorii din domeniu sunt preocupați de direcția în care evoluează infrastructura aeroportuară a capitalei, ramura politică își reafirmă intenția de a consolida controlul asupra principalelor infrastructuri critice, pentru a asigura o dezvoltare „autonomă” și în consonanță cu obiectivele naționale.
