Criza de lichidități și deficitele de piese au transformat serviciul de transport public din București într-o adevărată zona de incertitudine, diferită radical față de o grevă obișnuită. În timp ce, în mod tradițional, o grevă poate fi rezolvată rapid prin semnarea unui acord între sindicate și autorități, situația actuală la Societatea de Transport București (STB) are implicații mult mai grave, cu efecte pe termen lung pentru funcționarea rețelei.
### De ce autobuzele devin inutile
Contrar unei greve clasicice, în cazul de față, autobuzele nu mai pot fi puse în circulație simplu prin activarea motorului. Conducerea STB și primarul Ciprian Ciucu afirmă că vehiculele devin efectiv inutilizabile din cauza lipsei de piese și consumabile esențiale. “Repunerea în funcțiune a autobuzelor depinde acum de factori externi greu de controlat,” explică oficialii, ceea ce înseamnă că, pe termen scurt, ieșirea autovehiculelor din depouri este improbabilă.
Dispariția completă a stocurilor de piese de schimb, AdBlue și lubrifianți a blocat procesul de reparații și întreținere, ceea ce duce la o paralizie tehnică. În aceste condiții, autobuzele nu mai pot fi alimentate, iar cele oprite pentru reparații nu mai pot fi repuse în circuite. Problema nu se află doar în lipsa fondurilor pentru achiziție, ci și în relația complicată cu furnizorii, care au recurs tot mai des la cesionarea creanțelor către recuperatori, cerând garanții financiare solide sau plata în avans pentru a relua livrările.
### Pedeapsa infrastructurii și riscul de colaps tehnic
Efectele negative se extind și asupra infrastructurii, autobuzele diesel, precum cele de la Otokar sau Mercedes, fiind complet dependente de mentenanță și piese originale pentru funcționare. O simplă problemă tehnică, precum lipsa AdBlue sau defectarea unui senzor, poate bloca întregul vehicul, iar staționarea îndelungată în depouri agravează degradarea componentelor, inclusiv descărcarea bateriilor și deteriorarea sistemelor pneumatice, esențiale pentru siguranța circulației.
Situația este și mai complicată de ieșirea din garanție a autobuzelor turcești Otokar, care necesită piese speciale, greu de obținut și, de multe ori, exclusive producătorului originar. În condițiile actuale, reluarea normală a traficului nu poate fi făcută rapid, ceea ce duce la o creștere progresivă a numărului de vehicule nefuncționale și la o presiune tot mai mare asupra sistemului.
### Pericolul speculei și creșterea tarifelor
Cea mai gravă amenințare nu este doar tehnică, ci și comercială. În condițiile în care furnizorii devin tot mai reticenți, există riscul ca aceștia să practice prețuri de speculă, practicând tarife exorbitante pentru piese esențiale. “Dacă în cazul unei greve se negociază salarii, în cazul insolvenței tehnice se negociază însăși capacitatea instituției de a funcționa,” avertizează experții.
Pe măsură ce situația continuă să se degradeze, autoritățile pregătesc deja o majorare considerabilă a tarifelor. Un bilet pentru o călătorie de 90 de minute va costă acum 5 lei, echivalentul unei creșteri de 66%, în timp ce abonamentul de 24 de ore va ajunge la 14 lei. Justificările oficiale vorbesc despre “sustenabilitatea financiară,” însă această măsură ascunde, cel mai probabil, răspunsul la pierderile uriașe generate de gestionarea defectuoasă a companiei.
### Între politic și corupție: o rețea complexă de interese
Dincolo de problema tehnică și economică, criza de la STB dezvăluie și o structură de interese transpartinice, în care angajări pe criterii de rudenie și favoritisme în achiziții au fost norma. Surse din interior vorbesc despre un sistem corupt, alimentat de furturi de motorină și de o economie subterană tolerată ani de zile în depouri.
Recent, primarul Ciprian Ciucu a anunțat inițierea unei anchete fiscale la companie. Ultimele audituri au scos la iveală un jaf generalizat, iar fostul director, Adrian Criț, afirmă că “autobuzele și tramvaiele noi ar fi trebuit să scadă costurile.” În fapt, însă, gestionarea deficitară a resurselor a dus sectorul la situația critică de astăzi.
### Insolvența, o piedică cu lovituri dure
Cel mai grav și iminent pericol este intrarea în insolvență a companiei, scenariu care ar bloca orice proiecte de investiții și ar tăia stringent fondurile europene pentru modernizare. În plus, acest posibil faliment ar valida defectele de management și corupție, afectând iremediabil serviciul de transport pentru milioane de bucureșteni.
Criza actuală nu mai reprezintă doar o problemă de salariați sau de condiții de muncă, ci o consecință a unei exploatări sistematice, în care interesul politic și cel economic s-au împletit sunk în structura de conducere. În timp ce, peste oraș, zgomotul motoarelor diesel fără AdBlue se amestecă cu suspiciuni de corupție, perspectiva unei reveniri rapide la normalitate rămâne tot mai îndepărtată. Administratia așteaptă cu nesperare dacă și când se va putea remedia situația, însă semnele arată că, pentru bucureșteni, perioada de tranziție va fi încă lungă și dificilă.
