De mers pe această temă sensibilă, discuția despre șpaga în spitalele din București a ieșit recent în prim-plan, odată cu o dezbatere spontană pe platforma Reddit. În contextul unei societăți în continuă schimbare, opiniile variate a reliefat atât evoluția, cât și presiunea socială de a combate ultima formă de practici corupționale în domeniul medical.
### Schimbări în mentalitatea medicilor tineri față de mita în spitale
În mediul online, mulți utilizatori au spus cu încredere că situația s-a schimbat radical pe măsură ce generațiile noi de medici au preluat conducerea unor unități medicale din București. Un comentator a afirmat că „dacă ești la un medic tânăr (până în 40 de ani), nici dacă vrei să dai nu îți acceptă. Situația s-a îmbunătățit. Majoritatea sunt tineri acum.” Această opinie a fost confirmată și de alți utilizatori, care au precizat că în ultimii ani medicii din această categorie refuză în mod expres mita sau chiar se enervează dacă pacienții insistă.
Alți participanți la discuție au introdus în ecuație experiențe personale. Un utilizator a relatat că, în ultimele cinci ani, a internat de mai multe ori în spitale publice din București și că nu a fost răsplătit cu nimic, menționând chiar că „singurii bani pe care i-am dat au fost infirmierelor, care au fost suficient de drăguțe să meargă la magazin pentru ce aveam nevoie.” În contrast, un alt pacient a explicat că medicul dintr-un spital i-a spus direct că „l-ar jigni dacă i-ar da bani”, sugerând o schimbare de mentalitate și atitudine în rândul personalului medical.
### Persistența unor practici de sifonare a banilor în spitalele din capitale
Totuși, în ciuda progreselor, unele voci din mediul online avertizează că fenomenul mita în spitale nu a fost eradicat complet, ci doar a devenit mai subtil. Anumiți utilizatori au spus că încă mai există medici pentru care mita rămâne o practică acceptată, uneori chiar așteptată. Un pacient a explicat că unele spitale, precum Fundeni și Floreasca, încă ar fi locuri unde anumite cadre medicale au așteptări financiare din partea pacienților, în timp ce alții afirmă că „unii refuză categoric și o iau ca pe o jignire”. Mai mult, un pacient internat la Floreasca a menționat că a avut noroc, pentru că și-a dorit un tratament și a reușit să evite orice mită, fiind martor la refuzul unei asistente de a primi bani.
### Măsuri oficiale și controverse în lupta contra mitei
În încercarea de a curma aceste practici, Ministerul Sănătății a inițiat recent un chestionar pentru pacienți, destinat să evalueze calitatea serviciilor, dar și dacă au fost sau nu mituți în spital. Un exemplu a fost relatat de un utilizator, care a spus că „după fiecare internare, am primit un chestionar de la Ministerul Sănătății pentru evaluarea serviciilor și una dintre întrebări era dacă s-au cerut bani sau nu.”
Deși oficial aceste demersuri sunt menite să reducă fenomenul, experiențele despre acceptarea sau refuzul mitei arată că, în anumite situații, încă există medici care acceptă astfel de „favoruri”, chiar dacă într-o limbaj mai subtil. Un pacient a menționat că la Fundeni și Floreasca, medicii, mai tineri în general, nu mai iau mită, dar bănuiala conform căreia unele cadre medicale ar avea așteptări financiare persistă, iar unele cazuri sporadice încă apar, cum ar fi cel al unei asistente care a refuzat intervenția unui pacient dispus să dea bani.
Toate aceste declarații arată că, dacă în zona tinerilor medici s-a înregistrat o schimbare de atitudine, fenomenul nu a fost încă stârpit complet, fiind influențat de obiceiurile vechi și de anumite practici izolate din anumite unități. În timp ce statul încearcă să implementeze măsuri pentru eliminarea mitei, realitatea din teren sugerează că munca de conștientizare și educație civică trebuie să continue, pentru a crea o cultură în care profesionalismul și empatia prevalează în fața favoritismelor financiare. Perspectivele din domeniu indică faptul că lupta împotriva corupției în sănătate va fi un proces de durată, iar implicarea comunității și transparența rămân cheile succesului.
