Conform Gândul: Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) va publica pe 2 octombrie raportul privind ratingul de țară al României, o evaluare crucială ce intervine într-un context economic mixt, marcat de o reducere semnificativă a deficitului bugetar, dar și de o creștere substanțială a cheltuielilor cu dobânzile.
Misiunea de evaluare a S&P în România este așteptată în perioada imediat următoare, cu aproximativ trei săptămâni înainte de publicarea oficială a raportului. La ultima evaluare, desfășurată pe 3 aprilie, agenția a menținut ratingul României la „BBB-/A-3”, cu o perspectivă negativă, avertizând că o potențială reducere ar putea surveni în cazul abaterilor de la traiectoria de consolidare fiscală anticipată sau dacă instabilitatea politică se va prelungi.
Consolidare fiscală versus povară a dobânzilor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat, la sfârșitul lunii august, o diminuare cu 37% a deficitului bugetar în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. Deficitul nominal a ajuns la 48,08 miliarde de lei, iar ca pondere în PIB a scăzut de la 3,99% la 2,34%. În același timp, investițiile statului au înregistrat o creștere de aproape 24%, ajungând la 76,51 miliarde de lei.
Totuși, pe fondul acestor evoluții pozitive, cheltuielile cu dobânzile au înregistrat o creștere alarmantă de peste 26%, depășind pragul de 40 de miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie. Această sumă reprezintă aproximativ 2% din Produsul Intern Brut și pune presiune suplimentară pe bugetul de stat. „Aceste cheltuieli, dacă nu reușim să ținem deficitul sub control, în următorii ani, vor crește și mai mult”, a avertizat Nazare.
Provocări politice și riscuri de rating
Evaluarea S&P vine într-un moment în care România a trecut prin turbulențe politice, inclusiv demiterea Guvernului Bolojan. Anterior, S&P Global a avertizat că poate reduce ratingul de țară dacă impasul guvernamental se prelungește, consecințele putând fi împrumuturi mai scumpe pentru stat și o posibilă depreciere a leului.
Perspectiva negativă acordată României de către agențiile de rating reflectă riscuri legate de implementarea consolidării finanțelor publice și de restrângerea deficitelor externe. De asemenea, susceptibilitatea țării la schimbarea încrederii investitorilor, din cauza nevoilor considerabile de finanțare externă și a deținerilor nerezidente ridicate de datorie guvernamentală, reprezintă factori de risc.
Așteptările S&P și impactul asupra economiei
Agenția de rating anticipează un consens fiscal larg între partidele politice pentru sprijinirea măsurilor de consolidare și aprobarea unui buget credibil pentru 2027. De asemenea, S&P se așteaptă ca România să acceseze majoritatea fondurilor europene disponibile, ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă a cerințelor de finanțare externă.
Economiștii subliniază că o eventuală scădere a ratingului de țară ar avea consecințe directe asupra costului creditării pentru stat, impactând indirect și ratele dobânzilor pentru creditele populației. Mai mult, o astfel de decizie ar putea genera presiuni pe cursul de schimb al leului, alimentând inflația.
În acest context, misiunea S&P din România și raportul ce va fi publicat pe 2 octombrie sunt privite ca un examen important, alături de evaluările recente ale Fitch și Moody’s, care au menținut ratingurile, dar cu perspectivă negativă.
Sursa: Gândul
