S&P Global Ratings a confirmat, vineri, ratingurile de credit suveran ale României la nivelul “BBB-/A-3”, dar a păstrat perspectiva negativă pentru economia țării, semnalând provocări semnificative în contextul actual. Analiștii consideră că, deși au fost făcuți pași concreți spre stabilizarea situației economice, incertitudinile generate de conflictul din Orientul Mijlociu pot influența balanța fiscală și perspectivele de creștere ale României.
Stabilizarea creditului, dar cu semnale de alarmă
Confirmarea ratingurilor indică faptul că, din punct de vedere financiar, România menține nivelul de credibilitate stabil, dar perspectiva negativă denotă riscuri în creștere. Potrivit raportului S&P, țara a înregistrat progrese în consolidarea fiscală și a adoptat măsuri ce vizează controlul cheltuielilor, precum și ajustări administrative importante. Totuși, analiștii subliniază că actuala situație geopolitică și riscul unor noi tensiuni pot impacta în mod direct economia românească, iar efectele conflictului din Orientul Mijlociu reprezintă un factor de incertitudine major în evaluarea perspectivelor.
Potrivit sursei, “analiştii apreciază că România a făcut paşi concreţi pentru stabilizarea situaţiei economice, dar se confruntă cu şocul conflictului din Orientul Mijlociu, iar impactul asupra ţării va depinde şi de durata acestuia”. Aceasta indică o reevaluare a riscurilor în funcție de evoluțiile regionale și internaționale, fapt ce poate influența statul de plată și stabilitatea macroeconomică a țării.
Riscuri politice și măsuri dure în contextul fiscal
Raportul semnalează, de asemenea, riscul politic, menționând diferențele de opinii dintre partidele din coaliție guvernamentală. Cu toate acestea, autorii analizei insistă că măsurile fiscale dură deja implementate, precum majorarea TVA și înghețarea salariilor și pensiilor, reflectă un efort de consolidare fiscală necesar pentru menținerea stabilității economice.
“Cele mai dure măsuri fiscale – inclusiv majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public – sunt deja în vigoare”, afirmă raportul S&P. În același timp, specialiștii avertizează că eforturile de consolidare fiscală trebuie să continue, iar o eventuală relaxare a măsurilor ar putea adânci dezechilibrele bugetare.
Conform sursei, “considerăm că bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament faţă de continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative şi îngheţarea salariilor şi a pensiilor”. Aceasta sugerează o abordare strictă, menită să asigure sustenabilitatea financială pe termen lung, chiar dacă acest lucru implică sacrificii pe termen scurt pentru populație.
Organizația Europeană a subliniat că, pe lângă măsurile fiscale, e obligatorie o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice, pentru a evita deteriorarea ratingului și pentru a menține credibilitatea internațională. La rândul său, Guvernul își reafirmă angajamentul de a susține această strategie, cu planuri concrete pentru bugetul anului următor.
Primul semn concret al respectării acestei direcții va fi prezentat în proiectul de buget pentru 2024, programat să fie adoptat până în luna martie, conform calendarului oficial al Ministerului Finanțelor.
