Conform Mediafax: Banca Centrală Europeană (BCE) a fost informată vineri despre decizia Statelor Unite de a vinde euro pentru a cumpăra yeni abia după ce tranzacția fusese deja finalizată, conform unor surse citate de publicația Financial Times. Președinta BCE, Christine Lagarde, a discutat despre această intervenție, despre care SUA afirmă că a fost o măsură de susținere a yenului, cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, sâmbătă.
Oficialii BCE, șocați de o decizie fără precedent
Această lipsă de consultare prealabilă subliniază caracterul neobișnuit al primei intervenții comune Washington-Tokyo pentru stabilizarea yenului din ultimii aproape 30 de ani. În mod curent, în astfel de operațiuni, SUA ar fi utilizat propriile rezerve de dolari. Mai mulți oficiali din cadrul BCE au considerat acțiunea Washingtonului de a folosi euro drept o încălcare a convențiilor istorice de cooperare între autoritățile monetare occidentale.
Tradiția postbelică a stabilit un cadru bazat pe încredere reciprocă și consultare între băncile centrale și ministerele de Finanțe ale țărilor occidentale, iar intervențiile pe piețele valutare au fost, în general, coordonate. Un înalt oficial european, familiarizat cu discuțiile interne, a descris vânzarea de euro de către SUA, operată prin Rezerva Federală din New York în numele Trezoreriei americane, drept „foarte surprinzătoare” și „tristă”.
Această persoană a adăugat: „Așa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, avertizând că decenii de colaborare strânsă, benefică stabilității financiare globale, ar putea fi compromise.
Motivele strategice din spatele vânzării de euro
Se speculează că autoritățile americane au optat pentru vânzarea de euro pentru a evita interpretarea unei acțiuni menite să slăbească dolarul, ceea ce ar fi contrazis politica susținută de Scott Bessent pentru un dolar puternic. De asemenea, economiștii au sugerat că SUA s-ar fi alăturat Japoniei pentru a preveni ca Tokyo să fie nevoit să lichideze titluri de stat americane, pe fondul creșterii costurilor de împrumut pe termen lung ale SUA, care se apropie de maximele ultimilor 19 ani.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA a declarat pentru Financial Times că instituția nu coordonează cu autoritățile străine deciziile privind utilizarea fondurilor din Exchange Stabilization Fund, instrumentul folosit în această operațiune. Un oficial de rang înalt din administrația Trump a replicat, referindu-se la BCE: „Respectăm confidențialitatea discuțiilor private cu partenerii noștri internaționali, spre deosebire de BCE”.
Intervenția pe piața valutară
Datele preliminare ale Băncii Japoniei indică faptul că autoritățile de la Tokyo ar fi cheltuit aproximativ 13.800 de miliarde de yeni, echivalentul a 87 de miliarde de dolari, în doar două zile, pentru a susține moneda națională. Aceste intervenții comune ale SUA și Japoniei au dus la o apreciere a yenului, acesta trecând de la aproape 164 de yeni pentru un dolar la începutul lunii aprilie, la circa 157 de yeni pentru un dolar. Ulterior, yenul a înregistrat o ușoară depreciere, ajungând în jur de 158 de yeni pentru un dolar.
Sursa: Mediafax
