Slovenia vrea să limiteze accesul minorilor la social media: Un proiect de lege pentru protecția tinerilor, inspirat de măsurile din Spania
Guvernul slovene intenționează să ia măsuri ferme pentru a proteja minorii de influențele nocive ale mediului digital. În cadrul unei conferințe de presă, vicepremierul Matej Arcon a anunțat planurile de a introduce un proiect de lege care va interzice accesul elevilor sub vârsta de 15 ani la platformele de socializare. Această inițiativă vine ca răspuns la îngrijorările tot mai mari legate de impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale și dezvoltării tinerilor, precum și pentru a limita expunerea lor la conținuturi dăunătoare sau manipulări online.
Viziunea legislativă a Sloveniei se înscrie într-un context european de creștere a preocupărilor legate de utilizarea excesivă a social media în rândul copiilor și adolescenților, precum și de efectele negative asupra stării lor emoționale. În ecuație se află și eforturile guvernelor de a găsi echilibrul între libertatea digitală și protecția tinerilor, în condițiile în care aceste platforme au devenit parte integrantă a vieții de zi cu zi.
Măsuri similare în Europa: o influență vizibilă asupra deciziei din Slovenia
Slovenia urmează exemplul Spaniei, unde recent Comisia pentru Protecția Datelor Personale a propus reguli stricte pentru accesul minorilor la platformele online. În această direcție, guvernul slovene argumentează că vulnerabilitatea minorilor trebuie să fie protej ață sistematic, prin reguli clare, și să se reducă astfel riscul de a fi expuși la conținuturi nocive sau manipulări. În plus, măsura vizează și limitarea timpului petrecut online, în special pe platformele populare precum TikTok, Instagram sau Snapchat.
Deși proiectul de lege încă nu a fost adoptat oficial, analiștii consideră că acesta este un pas important în direcția responsabilizării companiilor de social media și în promovarea unei utilizări mai sănătoase a tehnologiei în rândul tinerilor. Proiectul pune accent nu doar pe restricții, ci și pe educație digitală, astfel încât copiii să devină utilizatori conștienți și responsabili ai mediului online.
Implicarea părinților și rolul școlii în noua strategie
Inițiativa legislativă a Sloveniei nu se limitează doar la interdicții, ci prevede și măsuri de sprijin pentru părinți și cadre didactice. Se intenționează introducerea unor programe de educație digitală în școli, menite să pregătească elevii pentru folosirea conștientă și responsabilă a internetului. Părinții vor beneficia de ghiduri și recomandări pentru a stabilirea unor reguli clare acasă, menite să reducă timpul petrecut în mediul digital și expunerea la conținuturi neadecvate.
De asemenea, proiectul prevede parteneriate cu platformele social media pentru a implementa controlul parental și pentru a ajusta algoritmii în funcție de vârsta utilizatorilor. Scopul final este acela de a crea un mediu online mai sigur pentru cei mai vulnerabili — și anume minorii.
Perspective și provocări pentru implementare
Deși inițiativa este primită cu entuziasm de către mulți apărători ai drepturilor tinerilor, există și scepticism legat de posibilitatea implementării sale în practică. Companiile tech ar putea întâmpina dificultăți în aplicarea restricțiilor și în monitorizarea conformității, mai ales că tehnologia avansează rapid și înregistrează constant noi evoluții.
În același timp, experții în domeniu subliniază că o astfel de legislație trebuie să fie însoțită de campanii de sensibilizare și de educație, pentru a nu crea conflicte sau sentimente de opresiune în rândul tinerilor. Este nevoie de echilibru între protecție și libertate civilă, iar autoritățile trebuie să găsească modalități eficiente de a implica și comunitățile locale în acest proces.
Pe măsură ce proiectul de lege devine tot mai aproape de adoptare, intenția guvernului slovene de a crea un mediu digital mai sigur pentru tineri se face simțită. Într-o lumea în care digitalizarea devine tot mai pronunțată, Slovenia pare pregătită să dea un semnal ferm că protejarea sănătății mintale a tinerilor nu trebuie să fie doar o prioritate, ci o responsabilitate comună, pe termen lung.
