Protest masiv în Piața Victoriei: sindicaliștii, profesorii și studenții cer schimbări în învățământ
Marile nemulțumiri ale sistemului educațional românesc au adus miercuri în stradă mii de oameni în Piața Victoriei. Sindicatele reprezentative ale cadrelor didactice, precum Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, s-au alăturat protestului declanșat pentru a cere modificări urgente ale politicilor guvernamentale în domeniul educației.
Odată cu aceste demonstrații, s-au alăturat și studenți din cele mai importante universități ale țării. Reprezentanții Alianței Naționale a Organizațiilor Studentești din România (ANOSR) au anunțat că li se vor alătura profesorilor, făcând astfel tranziția de la nemulțumirile tradiționale ale cadrelor didactice către o revendicare comună a celor implicați în procesul educațional. Studenții au adus în discuție impactul devastator al recentelor reduceri bugetare, care au diminuat cu mai bine de jumătate fondul de burse social-eșate, lăsând sute de mii de tineri fără sprijin financiar.
Măsuri guvernamentale criticate dur
Nemulțumirea principală a protestatarilor o reprezintă așa-zisele măsuri politice pentru reducerea deficitului bugetar, considerate de sindicaliști și studenți ca fiind dăunătoare pentru calitatea procesului educațional. Ei acuză guvernul că aceste decizii afectează direct salarizarea profesorilor, condițiile de muncă, dar mai ales statutul și demnitatea acestei profesii, în contextul în care bugetele alocate învățământului scad din ce în ce mai mult.
„Măsurile adoptate influențează salariile, condițiile de muncă, statutul și demnitatea profesiei didactice”, afirmă liderii sindicali, cerând intervenții legislative care să reechilibreze finanțarea și să asigure stabilitate personalului didactic și studenților. În plus, protestează pentru reintroducerea burselor garantate pe întreaga durată a anului și pentru o creștere a fondurilor destinate sprijinului social pentru studenți.
O criză a resurselor și a echității în învățământ
Printre cele mai dezbătute subiecte se află și reducerea semnificativă a fondului de burse, care a scăzut cu peste 50%, adică aproximativ 44.000 de burse sociale, afectând în mod direct accesul la educație pentru tinerii din medii defavorizate. Conform studiului realizat de ANOSR, costurile minime pentru un student depășesc cu mult bursa socială disponibilă, ajungând la aproape 2.028 lei lunar, în timp ce statul oferă doar 925 lei.
Protestatarii solicită, de asemenea, ca în bugetul pentru învățământ să fie alocată cel puțin 15%, în concordanță cu prevederile legale, și reanalizarea sistemului de alocare a fondurilor, astfel încât bursele să poată fi redate pentru studenții plătitori, precum și pentru cei social-vulnerabili. În plus, aceștia cer majorarea procentului din salariul minim net folosit pentru calculul fondului de burse și sprijin pentru creșterea numărului de burse acordate din fonduri publice.
Viitorul protestelor: un conflict încordat în sistemul de învățământ
Rezistența muncii și dorința de schimbare sunt din ce în ce mai vizibile, iar rezultatele consultărilor interne ale sindicaliștilor indică o posibilă escaladare. Peste 74% dintre cei chestionați sugerau participarea la grevă, având ca perioadă propusă luna martie, chiar în timpul sesiunii de simulări și examene naționale, ceea ce amplifică tensiunile din universitățile și școlile din întreaga țară.
Se preconizează că aceste acțiuni de protest vor continua, într-un context în care angajații din învățământ își cer drepturile și recunoașterea meritelor, iar elevii și studenții speră ca vocea lor să fie auzită de decidenți. Într-un climat tensionat, majoritatea profesorilor sunt dispuși să participe la grevă, iar organizatorii dau semne că nu vor renunța până când revendicările lor fundamentale nu vor fi soluționate.
Într-o perspectivă pe termen mediu, deznodământul acestor proteste va putea influența decisiv politica în domeniul educației din România, într-un proces care, cel mai probabil, va necesita răbdare și investiții consistente pentru a restabili încrederea în sistem. Întrebarea rămâne însă dacă actuala guvernare va reuși să facă pași concreți, având în vedere contextul economic și politic dificil în care se află.
