Sicariatul, o problemă în creștere în România. 75% din crimele din țară au legătură cu organizațiile criminale
Asasinarea recentă a omului de afaceri Gustavo Andrés Aponte și a însoțitorului său, Luis Gabriel Gutiérrez, a reîntors discuția despre sicariat în prim-planul atenției publice. În întreaga Colombie, se estimează că, dintr-un număr mediu de trei homocidii zilnice, unul sau două sunt rezultatul unor acțiuni orchestrate de sicari. Această tendință îngrijorătoare este evidentă în special în Bogotá, unde numărul crimei organizate a crescut semnificativ în ultimii zece ani.
Statisticile care șochează
Conform datelor Ministerului Apărării, în perioada 2015-2024, cazurile de sicariat au crescut cu 40%, de la 5.920 la 8.907. Până în prezent, în 2025 s-au înregistrat 7.392 de crime similare. Aceste cifre indică faptul că, în prezent, aproximativ 67,5% din totalul omuciderilor raportate, care sunt de 10.697, sunt crime perfecte prin intermediul sicariilor. Situația devine și mai alarmantă când se iau în considerare și alte forme de violență, precum atacurile armate – 416 decese – și crimele comise de grupuri armate ilegale – 461 decese. În total, 75% din omucideri sunt legate de organizații criminale.
Reacția autorităților și lacunele legislative
Cu toate că problema este bine cunoscută, ministrul Apărării, Pedro Sánchez, a recunoscut absența unei strategii naționale eficiente pentru combaterea sicariatului. Într-o declarație recentă, el a subliniat: „În 2003, 7% din omucideri erau rezultatul sicariatului. Astăzi, acest lucru a crescut alarmant la 67%.” Declarația lui subliniază urgența cu care trebuie tratat acest flagel social, accentuat de incidente precum asasinarea senatorului Miguel Uribe Turbay.
Autoritățile recunosc că este nevoie de un plan antiomucidere, care să implice organismele de poliție judiciară, inclusiv Procuratura Generală a Națiunii. „Este esențial să sporim nivelul de esclarecere a omuciderilor,” a adăugat ministrul, evidențiind că, în Bogotá, doar 40% dintre crime sunt soluționate, ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la eficiența sistemului penal.
Vocea comunității, un factor esențial
Pe teren, situația este una îngrijorătoare. Multe cartiere afectate de violență se confruntă cu o lipsă acută de încredere în autorități. Cetățenii conștientizează cine comite crimele, dar frica de represiune îi determină să nu depună plângeri. „Toți știm cine sunt criminalii, dar nimeni nu îndrăznește să vorbească,” a declarat un locuitor dintr-o zonă afectată de violență. Aceasta este o problemă majoră, deoarece soluțiile ineficiente pot duce la perpetuarea unui ciclu vicios de infracționalitate.
Specialiștii sugerează că implicarea comunităților în soluționarea acestor probleme este vitală. Organizațiile comunitare ar putea juca un rol esențial în crearea unui climat de siguranță și încurajarea cetățenilor să colaboreze cu autoritățile. „Trebuie să construim o relație de încredere între comunități și poliție,” afirmă un expert în criminologie.
În fața unei situații atât de complicate, este evident că doar printr-o abordare complexă și coordonată se va putea face față cu adevărat acestui flagel al sicariatului care continuă să bântuie atât Bucureștiul, cât și restul țării.
