Conform Digi24: Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular drept Sfânta Maria Mare, va fi prăznuită în acest an pe 15 august, marcând una dintre cele mai însemnate sărbători creștine. Tradiția religioasă și cea populară se împletesc în această zi, aducând cu sine o serie de obiceiuri specifice, de la participarea la slujbele religioase și pomenirea celor adormiți, la sfințirea alimentelor ce vor fi împărțite credincioșilor.
După sărbătoarea din 15 august și încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului, Biserica Ortodoxă rânduiește începutul perioadei nunților religioase, a botezurilor, a târgurilor și a altor evenimente festive. Această tranziție marchează, în același timp, apropierea sezonului de toamnă și o încheiere a activităților agricole specifice verii.
Semnificația religioasă a adormirii maicii domnului
Adormirea Maicii Domnului este recunoscută ca fiind una dintre cele mai vechi sărbători dedicate Fecioarei Maria. Deși originile precise ale praznicului nu sunt documentate istoric în primele secole, cultul Maicii Domnului a căpătat o importanță deosebită după anul 431, odată cu proclamarea ei ca Născătoare de Dumnezeu în cadrul Sinodului al III-lea Ecumenic de la Efes. Potrivit tradiției creștine, la finalul vieții sale pământești, Fecioara Maria a fost înștiințată de sfârșitul ei, iar Apostolii s-au adunat în jurul ei. Mormântul în care a fost așezată se află, conform credinței, în apropiere de Grădina Ghetsimani din Ierusalim.
Părintele Gabriel Cazacu, preot la mănăstirea Cașin din București, explică pentru Digi24.ro semnificația profundă a acestei sărbători. „Pentru cinstitul și măritul praznic al Adormirii Maicii Domnului, biserica a rânduit un post de două săptămâni înainte, prin care noi, credincioșii, ne eliberăm de patimi și arătăm Fecioarei Maria faptul că o iubim și nu suntem indiferenți la momentul plecării Ei din această lume.”
Tradiția mai menționează că Sfântul Apostol Toma, absent la înmormântare, a sosit trei zile mai târziu și, la deschiderea mormântului, acesta a fost găsit gol. Maica Domnului a fost ridicată cu trupul la cer de către Fiul Său, Iisus Hristos, un eveniment considerat o dovadă a dragostei supreme a Mântuitorului față de Mama Sa. Această ridicare la cer este văzută de credincioși nu ca un motiv de tristețe, ci ca o sursă de speranță și de bucurie pentru viața veșnică.
Obiceiuri populare și sfințirea bucatelor
Pe 15 august, în numeroase regiuni ale țării, credincioșii participă la slujbe și aduc la biserică diverse alimente pentru a fi sfințite de preot. Aceste bucate sunt ulterior împărțite celor prezenți, în special persoanelor nevoiașe, ca un act de pomenire a celor adormiți. Printre alimentele tradiționale care se duc la biserică se numără coliva, colacii, pâinea, dar și fructe de toamnă, precum struguri și prune, în funcție de specificul local.
„Tradițiile urmate la fiecare sărbătoare bisericească sunt obiceiuri locale, legi ale pământului le numim noi în biserică, dar pe care oamenii le-au dezvoltat din iubire, bucurie și credință și pe care le-au respectat din cele mai vechi timpuri din dorința de a-l cinsti pe Sfânt,” precizează Părintele Cazacu. La marile praznice bisericești, precum Adormirea Maicii Domnului, se recomandă liniștea, reculegerea și odihna, evitându-se munca fizică grea. Ziua este dedicată mersului la biserică, aprinderii unei lumânări și împărțirii de pomană în amintirea celor plecați.
Perioada „Între Sântămării” și superstiții populare
Intervalul dintre Sânta Maria Mare (15 august) și Sfânta Maria Mică (8 septembrie) este cunoscut în popor sub denumirea de „Între Sântămării”. Această perioadă este considerată favorabilă pentru semănăturile de toamnă și pentru diverse activități agricole. În satele transilvănene, o credință populară spune că înflorirea trandafirilor în ziua de 15 august prevestește o toamnă lungă și călduroasă.
Există și numeroase superstiții asociate zilei de 15 august, cum ar fi protecția specială acordată femeilor însărcinate de către Maica Domnului, rugăciunile pentru o sarcină ușoară și un copil sănătos având o putere deosebită. O altă tradiție veche implică spălarea icoanei Fecioarei Maria cu apă și busuioc de către fetele care își doresc să se căsătorească, în speranța de a-și găsi alesul. Superstițiile populare avertizează, de asemenea, împotriva tunderii părului sau a scăldatului în ape curgătoare în această zi, invocând credința că astfel rugăciunile către Maica Domnului nu ar fi auzite. Aceste practici, însă, aparțin folclorului și nu rânduielilor bisericești.
Sursa: Digi24
