Serbia riscă să piardă accesul la fonduri europene în valoare de până la 1,5 miliarde de euro, în urma analizei efectuate de Comisia Europeană. Motivul principal al îngrijorării Bruxelles-ului îl reprezintă derapajele democratice și legăturile strânse pe care Belgradul le menține cu Moscova. Decizia de suspendare a plăților ar putea afecta serios procesul de extindere al Uniunii Europene, într-un moment în care state precum Ucraina și Muntenegru fac progrese notabile către aderare.
Îngrijorări legate de reformele legislative
Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru Extindere, Marta Kos, a exprimat îngrijorări serioase cu privire la evoluțiile din Serbia. Criticile vizează legi care subminează independența justiției, represaliile împotriva protestatarilor și ingerințele repetate în presa independentă. Bruxelles-ul analizează în prezent dacă Serbia mai îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de fondurile europene.
Numeroși oficiali europeni, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au confirmat presiunea crescândă din interiorul Comisiei pentru blocarea fondurilor. Reformele judiciare impuse de președintele sârb Aleksandar Vučić au fost deja criticate de Bruxelles, iar guvernul se confruntă cu proteste masive. Ambasadorul Serbiei la UE, Danijel Apostolović, a declarat că este încrezător că nu se va ajunge la suspendarea fondurilor și că țara sa rămâne dedicată aderării la UE.
Relația tensionată cu Rusia și implicațiile
Serbia menține legături strânse cu Rusia, în ciuda războiului din Ucraina, ceea ce a generat frustrare la Bruxelles. În trecut, UE a investit masiv în Serbia, acordând peste 7 miliarde de euro în fonduri și investiții din anul 2000. Între 2021 și 2024, Serbia a primit peste 586 de milioane de euro în granturi nerambursabile, iar alte fonduri sunt disponibile, dar condiționate de reforme.
Directorul organizației pentru drepturile omului din Balcani YIHR, Sofija Todorovic, a descris libertatea presei și statul de drept din Serbia ca fiind „în moarte clinică”. Un raport din noiembrie a avertizat asupra regresului și a „narațiunii anti-UE” promovate la nivel înalt în Serbia. Președintele Vučić a boicotat un summit UE-Balcanii de Vest în decembrie, exprimându-și nemulțumirea față de ritmul lent al negocierilor de aderare.
Posibil punct de ruptură
Evenimentele recente, inclusiv acuzații de violențe electorale și intervenția poliției într-o universitate, au tensionat și mai mult relațiile. Un oficial european a sugerat că aceste acțiuni, combinate cu cooperarea continuă cu Moscova, au marcat un punct de ruptură în relația dintre Bruxelles și Belgrad.
Comisia de la Veneția urmează să emită un aviz cu privire la modificările legislative controversate din Serbia, care ar putea influența decizia Comisiei Europene de a îngheța fondurile. Marta Kos a precizat că Serbia va trebui să își alinieze legile privind justiția la recomandările Comisiei de la Veneția.
Serbia a anunțat că va accepta recomandările, odată ce le va primi.
