Șefa Curții de Apel București susține că nu a fost solicitată de Recorder pentru un interviu referitor la acuzațiile de corupție în justiție
Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a făcut recent declarații care pot influența percepția publică asupra modului în care instituțiile judiciare aleg să reacționeze în fața acuzațiilor de corupție și a criticilor din media. Aceasta a explicat că nu a fost niciodată contactată de echipa Recorder pentru a oferi un punct de vedere în legătură cu materialul difuzat, în care se anchetează posibile practici corruptive în cadrul sistemului judiciar din România.
Politica de comunicare și interacțiunea cu presa
În timpul unei intervenții la Antena3, Arsenie a precizat că, din câte știe, Recorder nu i-a solicitat un interviu sau o poziție oficială pentru clarificări în legătură cu acuzațiile aduse. În același timp, șefa Curții de Apel a menționat că, în cazul problemelor legate de justiție, și în ciuda lipsei cererii din partea jurnalistilor, ea a încercat să se adreseze direct autorităților competente.
„Am cerut în scris președintelui Primăriei Municipiului București, Nicușor Dan, să mă primească în audiență pentru a discuta despre aceste probleme,” a declarat Arsenie. Lucru care sugerează un tip de demers oficial, dar despre care nu a primit până în prezent un răspuns concret.
Contextul acuzațiilor și reacțiile din justiție
Materialul publicat recent de Recorder a adus în prim-plan suspecte practici și posibile acte de corupție în unele segmente ale justiției, sporind îngrijorările publice și alimentând discuțiile despre necesitatea reformei sistemului judiciar din țară. Reacția oficialilor din sistemul judiciar a fost, până acum, destul de rezervată, fiind preferată ținerea unei poziții spectatorii.
Liana Arsenie a subliniat că, în cadrul Curții de Apel, transparența și independența justiției sunt priorități, dar a adăugat și că nu consideră utile reacțiile ostile sau acuzațiile nefundamentate, mai ales dacă nu sunt bine argumentate. Însă, în contextul dezbaterii sociale, reprezentanții sistemului judiciar evită, de obicei, să comenteze în mod direct anumite anchete jurnalistice, preferând să se concentreze pe acțiuni concrete de reformă și pe promovarea transparenței.
Posibile implicații pentru sistemul judiciar și dialogul cu autoritățile
Declarațiile Lianei Arsenie reflectă o tendință de comunicare rezervată, dar și eforturi de a se poziționa în mod constructiv față de critici. În același timp, mesajul despre solicitarea audienței la primăria condusă de Nicușor Dan indică o dorință de dialog, chiar dacă momentan fără răspuns explicit.
Criza de încredere în justiție, accentuată de dezvăluirile jurnalistice și de reacțiile instanțelor, necesită, însă, mai mult decât simple cereri formale. Este nevoie de măsuri concrete, de transparență și de dialog deschis între reprezentanții sistemului judiciar și actorii politici, pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
În viziunea multor experți și oficiali, procesul de reformare al justiției trebuie să includă și o reevaluare a modului în care sunt gestionate acuzațiile de corupție și modul în care comunicarea cu mass-media și publicul este structurată, pentru a evita situațiile de suspiciuni și neînțelegeri.
Ultimele zile au adus o intensificare a discuțiilor despre independența justiției și despre rolul ei în societate. Rămâne de văzut dacă declarațiile și demersurile oficialilor vor duce la o mai mare deschidere și la soluții concrete pentru anxietățile cetățenilor, sau dacă această etapă va rămâne doar o altă etapă în lunga serie de discuții și dezbateri despre sistemul judiciar românesc.
