Primăria Sectorului 4 începe anul 2026 cu un paradox financiar care ridică semne de întrebare despre modul în care administrația gestionează resursele bugetare. În timp ce raportează un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, banii rămași necheltuiți din anul anterior, autoritățile locale se pregătesc să contracteze noi împrumuturi, ridicând povara datoriei publice a sectorului la 200 de milioane de lei. Această situație paradoxală survine în contextul unei tensiuni tot mai accentuate între primarul Daniel Băluță și primarul general Ciprian Ciucu, care se acuză reciproc de gestionarea defectuoasă a fondurilor bucureștene.
În cadrul unei ședințe programate pentru sfârșitul lunii ianuarie, consilierii locali vor analiza două proiecte de hotărâre care denotă această discrepanță încântătoare. În timp ce aparatul primarului Băluță vorbește despre surplus, în același timp, se recunoaște că fondurile europene nerambursabile nu sunt suficiente pentru acoperirea costurilor legate de reabilitarea blocurilor și unităților școlare. Astfel, pentru a face față acestor cheltuieli, administrația a decis urgent să dubleze un împrumut deja contractat anterior la Exim Banca Românească, ceea ce va duce datoria sectorului la un nou nivel-record, pentru următorii 20 de ani.
Această strategie de a se împrumuta, în condițiile în care bugetul local păstrează un excedent nesemnificativ, pune într-o lumină clară modul în care sectorul gestionează resursele financiare. Potrivit datelor oficiale, excedentul de aproape 10 milioane de lei de la finalul anului trecut ar trebui folosit pentru plata facturilor legate de proiecte europene importante, precum cele din PNRR, dar situația actuală indică o problemă mai vastă: costurile de implementare s-au triplat, iar bugetul inițial nu acoperă cheltuielile reale.
Din documentele oficiale reiese că, pentru finalizarea unor înzestrări ale infrastructurii educaționale și a programelor de reabilitare termică a blocurilor, s-au alocat sume semnificative, dar aceste investiții sunt cu mult peste estimările inițiale. La Școala Gimnazială Avram Iancu, de exemplu, costul proiectului s-a majorat de la 20 de milioane de lei la peste 35 de milioane, în timp ce la alte unități de învățământ, precum Școala nr. 190 și Școala nr. 194, sumele alocate pentru reabilitare depășesc 90 de milioane, din care o parte va fi susținută prin împrumuturi.
Mai grav, aceste cheltuieli suplimentare nu sunt doar o problemă de estimare, ci reflectă o deteriorare a capacității de planificare financiară. La jumătatea anului 2025, indicatorii tehnico-economici au fost actualizați, însă costurile reale au tot continuat să crească, motiv pentru care administrația a ajuns să caute finanțare suplimentară din surse îndatorate.
Situația devine și mai complicată dacă ținem cont de tensiunile politice din interiorul administrației capitalei. Ciprian Ciucu, primarul general, a acuzat recent conducerea Sectorului 4 de gestionarea deficitară a bugetului, susținând că “desecretul” blocajului financiar al Bucureștiului se datorează, în opinia sa, unor scheme de redistribuire necontrolate, puse la cale de Daniel Băluță în timpul mandatului său anterior. În replică, primarul Băluță îl acuză pe Ciucu de “amatorism și incapacitate”, criticând în același timp intenția Primăriei Generale de a majora prețul biletelor STB, măsură despre care se spune că va afecta direct cetățenii.
În următoarele luni, această dispută politico-financiară va avea probabil un impact și mai profund asupra modului în care Bucureștiul înfruntă provocările financiare. În timp ce Sectorul 4 continuă să devină din ce în ce mai îndatorat, perspectivele unei gestionări prudente a bugetului rămân incertede, într-un context în care prioritatea pare a fi acoperirea costurilor imprevizibile ale investițiilor majore, mai ales în infrastructura educațională și termică. Cu siguranță, pentru autorități, viitorul apropiat va fi definit de echilibrul delicat între datoria crescută și nevoia de a menține proiectele esențiale pentru comunitate.
