Primăria Sectorului 2 a lansat o licitație pentru gestionarea programului „Campionii de la 2”, o inițiativă educațională și cultural-sportivă care a stârnit deja numeroase controverse. Valoarea estimată a contractului, de aproape 300 de milioane de lei (peste 58 de milioane de euro), pentru o perioadă de până la patru ani, a atras atenția asupra modului în care administrația publică a ales să externalizeze o parte din activitățile tradițional desfășurate direct de școli și primărie.
Programul, aprobat în urma unei hotărâri a Consiliului Local Sector 2, acoperă multiple inițiative anterioare, precum „Școala de vară”, „Grădinița de vară”, „Școala după școală” și „Academia copiilor Sector 2”. Acesta prevede organizarea de activități educaționale, sportive și culturale în școli, grădinițe și pe terenurile de sport ale unităților de învățământ, dar și în alte locații, în funcție de evenimente. Activitățile vor fi coordonate de firme private, care vor gestiona zeci de milioane de euro și vor exploata în același timp infrastructura și personalul din sistemul public de învățământ.
Potrivit caietului de sarcini, cel puțin 19.000 de beneficiari direcți ar urma să participe anual, cu o creștere de aproximativ 10% pe ani. În total, sunt prevăzute peste 2.000 de cursuri săptămânale. Rețeaua școlară a Sectorului 2, cea mai largă din București, cu peste 76 de unități și aproximativ 50.000 de elevi, va fi principalul beneficiar al programului. În aceste condiții, activitățile vor include mese calde pentru elevi, campanii „Back to School” cu kituri de materiale școlare, precum și dezvoltarea și menținerea unei aplicații digitale gratuite, ce va administra orarele, meniurile și feedback-ul educațional, în respectarea strictă a regulamentului GDPR.
Un aspect care a generat deja reacții acuzărilor de nepotism și de o gestionare opacă este modul în care se va realiza externalizarea managementului. Contractul prevede ca aproape 60 de milioane de euro să fie gestionate de entități private, ce pot fi formațiuni comerciale sau ONG-uri, iar cadrele didactice urmează să fie plătite de aceste firme, chiar dacă vor continua să fie angajate în sistemul public. Mai mult, directorii unităților de învățământ vor fi subordonați unor management privat, coordonați de opt manageri plătiți cu 1,6 milioane de lei pe patru ani.
Decizia a fost luată în condițiile unei critici acerbe din partea opoziției și a societății civile, care acuză faptul că astfel se pierde controlul asupra unor inițiative esențiale pentru dezvoltarea elevilor, în timp ce banii publici se externalizează unor entități private fără transparență. Reprezentanții primăriei au fost solicitați să ofere clarificări în legătură cu criteriile de alegere a operatorilor și modul de monitorizare a cheltuielilor, însă, de peste două luni, nu s-a primit nicio răspuns oficial, alimentând suspiciuni legate de lipsa de transparență a acestui proces.
Controversele legate de această externalizare nu lipsesc de implicații politice. Decizia de a centraliza toate aceste activități într-un singur program, gestionat de entități private, a fost luată în regim de urgență, iar unii critică faptul că această formulă poate duce la favorizarea anumitor firme sau ONG-uri, în detrimentul interesului public. În ansamblu, această inițiativă reflectă o tendință tot mai accentuată de dezinstituționalizare a serviciilor educaționale și de externalizare a managementului, iar viitorul va arăta dacă această strategie va aduce beneficii reale sau se va dovedi a fi un alt pas greșit în administrarea fondurilor publice pentru educație.
Deocamdată, primăria continuă să apere proiectul, promovând beneficiile pe care le-ar aduce pentru elevi și familii, dar criticii rămân convinși că lipsa transparenței și posibilele conflicte de interese pot compromite integritatea și eficiența acestui program controversat. În timp ce vocea publică se împărțește între susținători și opozanți, necunoscutele despre modul în care va fi gestionată această sumă considerabilă de bani publici continuă să stârnească întrebări, în așteptarea unor răspunsuri care, deocamdată, întârzie să apară.
