Conform România TV: Dunărea, sub presiunea secetei: Nivelul scăzut pune în pericol funcționarea Centralei de la Cernavodă
Nivelul Dunării la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă a scăzut din nou, în ciuda eforturilor recente de a stabiliza situația prin scufundarea unor barje la intrarea pe brațul Bala. Reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” avertizează că prognoza hidrologică pentru următoarele zile nu este „foarte optimistă”, iar debitul fluviului la intrarea în țară a atins un nou minim istoric.
Eforturi pentru menținerea funcționării centralei
Efectul imediat al scufundării celor patru barje a fost o creștere temporară a nivelului apei, stabilizând situația la un moment dat. „Efectul pe care l-a generat scufundarea celor patru barje s-a resimțit în cursul zilei de ieri, având în vedere că aveam un nivel de minus 4 cm, acesta s-a stabilizat și a crescut cu încă 4 cm, deci, per total, efectul imediat a fost de o creștere de nivel de 8 cm”, a declarat Ana Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Apele Române. Cu toate acestea, nivelul Dunării a început din nou să scadă, cu 5 cm în cursul zilei de luni.
Problema este agravată de debitul fluviului la intrarea în țară, care a ajuns la un minim istoric de 1.400 centimetri cubi pe secundă. Conform estimărilor hidrologice, pentru următoarele șapte zile, pe sectorul românesc, datele indică doar o menținere a unui regim staționar al debitelor la intrarea în țară, în jurul valorilor actuale. Se continuă acțiunile de dragaj în zona din aval a brațului Bala, respectiv în zona pragurilor cu influență în scurgerea apelor, întrucât nivelul Dunării la Cernavodă este într-o scădere mai pronunțată decât estimările inițiale. Nivelul minim necesar pentru funcționarea Centralei este de -230 cm.
Finanțare de urgență pentru dragaj
Guvernul a aprobat alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe fluviul Dunărea. Proiectul are ca scop asigurarea debitului de apă necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe. Banii vor fi folosiți exclusiv pentru lucrări de dragaj în două zone critice: punctul critic Cochirleni și punctul critic Caragheorghe-Turcescu. Acestea se adaugă unei finanțări de 7 milioane de lei aprobată anterior pentru intervenția de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche.
Impactul secetei se resimte pe întregul teritoriu
Debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, se va menține staționar la valoarea de 1.400 m³/s până pe 17 august. Există posibilitatea unor creșteri mai importante ale debitelor după data de 24-26 august, care ar putea permite ieșirea din zona critică. Cu toate acestea, creșterea debitului în Ungaria nu se resimte pe teritoriul românesc, din cauza scăderii nivelului râului Sava. O creștere semnificativă ar fi posibilă doar în cazul unor ploi consistente în bazinul mijlociu al Dunării și al Savei. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a constatat existența unor praguri pe albia Dunării între brațele Bala și Dunărea Veche, care pot provoca variații ale nivelului apei.
Problemele provocate de secetă nu afectează doar Dunărea. 181 de localități cu sisteme centralizate de alimentare cu apă sunt afectate de deficitul rezervei de apă, alimentarea fiind asigurată cu dificultate sau intermitent. Cele mai afectate județe sunt Alba, Neamț și Bihor. Alte 96 de localități se confruntă cu seceta prelungită și secarea fântânilor, în special în județul Botoșani. Nouă sectoare de râuri interioare se află în faza de atenționare-avertizare, iar mai multe sectoare sunt în treapta III de restricții.
Sursa: România TV
