Schimbare necesară în modul de distribuire a fondurilor europene pentru agricultură, spune senatorul Cernic
Discuțiile privind modul în care sunt distribuite fondurile europene destinate sectorului agricol devin tot mai alarmante în contextul actual. Senatorul Sebastian Cernic, președintele Comisiei pentru agricultură din Senat, afirmă că sistemul actual trebuie reevaluat urgent pentru a se concentra pe sprijinirea producției și procesării agricole, nu doar pe deținerea terenurilor.
„Din păcate, foarte mulți bani din partea Uniunii Europene se duc nu în sectoare, dar se duc către niște persoane care nu sunt implicate în procesul de producție agricolă, ci doar dețin terenuri. Acest mod de distribuire nu susține dezvoltarea reală a agriculturii, ci creează false avantaje pentru anumite persoane, în detrimentul fermierilor care chiar lucrează terenurile și produc hrana pentru populație”, explică senatorul într-un interviu acordat recent.
Acest fapt încă dinaintea rallui de campanie electorală a deschis o dezbatere intensă în mass-media și printre specialiști. În opinia lui Sebastian Cernic, fondurile europene trebuie orientate spre susținerea fermierilor mici și mijlocii, care reprezintă coloana vertebrală a agriculturii românești, dar care au rămas adesea în umbră în fața celor cu terenuri mari sau ale unor personaje influente, care par mai interesate de deținerea imobilizată decât de producție.
O critică la adresa modelului de distribuție
Modelul actual de distribuire a fondurilor europene pentru agricultură, implementat în ultimii ani, a fost criticul de multă vreme pentru lipsa de transparență și pentru faptul că favorizează, de multe ori, beneficiarii cu influență mare, mai degrabă decât pe cei care își asumă efectiv responsabilitatea pentru creșterea productivității sectorului. În timp ce fermele familiale și mici producătorii se confruntă cu dificultăți în accesarea fondurilor, cele cu fundație politică sau familială rămân principala „beneficiară” a sprijinului european.
Senatorul Sebastian Cernic consideră că această situație trebuie corectată pentru a asigura un echilibru mai mare între deținerea de terenuri și susținerea efectivă a procesului de producție. „Investițiile trebuie direcționate spre modernizarea fermelor, spre tehnologizare, procesare și spre crearea de valoare adăugată, nu doar spre acumularea de terenuri. În felul acesta, agricultura românească poate deveni mai competitivă și mai sustenabilă”, adaugă el.
Propuneri pentru un nou model de alocare a fondurilor
În plus, senatorul Cernic sugerează nevoie de măsuri concrete pentru a reda sectorului agricol rolul său determinant în economia țării. Printre acestea, el menționează crearea unor mecanisme clare și transparente de evaluare a proiectelor pentru a evita redistribuirea preferențială a fondurilor, precum și stimularea atât a fermierilor mari, cât și a celor mici, în funcție de contribuția lor la modernizarea și creșterea productivității.
Totodată, el subliniază importanța dezvoltării unui sistem de monitorizare și control eficient, pentru a evita abuzurile și pentru a asigura că banii europeni ajung acolo unde trebuie, în sprijinul direct al fermierilor și al industriei alimentare românești, nu pentru interese de grup sau pentru speculații imobiliare.
Perspective și așteptări pe viitor
Discuțiile despre reformarea acestor mecanisme continuă în cadrul comisiilor parlamentare, iar reprezentanții Guvernului sunt provocați să vină cu soluții concrete pentru un sistem mai echitabil. Agenții de profil și asociațiile fermierilor salută această inițiativă, însă rămâne de urmărit dacă noile propuneri vor putea fi implementate și dacă vor ajuta efectiv la redresarea sectorului agricol în următorii ani.
Pentru moment, dezbaterile vor continua, în timp ce agricultorii români speră ca investițiile și fondurile europene să devină un motor adevărat al dezvoltării durabile, în beneficiul întregii națiuni. O reformă structurală a modulului de distribuire ar putea fi însă primul pas real spre un sector agricol modern, competitiv și echitabil, capabil să răspundă provocărilor actuale și viitoare.
