Traderii și analistsii avertizează cu privire la un impact de durată asupra pieței globale de gaze, după ce o instalație majoră din Qatar, responsabile pentru o cincime din gazul natural lichefiat (LNG) al lumii, a fost avariată în urma unui atac cu rachete. Incidentul a trezit temeri privind Severitatea crizei energetice și a ridicat semne de întrebare asupra stabilității aprovizionării mondiale în următoarele luni.
Atacul asupra terminalului Ras Laffan, un punct strategic pentru energia globală
Complexul Ras Laffan din Qatar, cel mai mare sit de lichefiere a gazelor din lume, a fost victima unui atac cu rachete lansat de Iran, fiind în prezent în procesul de evaluare a prejudiciilor. Potrivit reprezentanților QatarEnergy, compania de stat responsabilă de funcționarea platformei, două unități cheie de lichefiere au fost avariate grav, necesitând reparații care vor dura între trei și cinci ani.
Această distrugere pune în pericol nu doar economia Qatarului, ci și fluxurile de energie care asigură funcționarea multor economii mondiale. În prealabil, Ras Laffan fusese considerat un pilon esențial pentru securitatea energetică globală, fiind capabil să exporte anual peste 77 de milioane de tone de LNG, adică echivalentul consumului anual al Japoniei sau al combinatului Marii Britanii și Italiei.
Reacțiile pieței și perspectivele prețurilor
Imediat după anunțul atacului, prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 30%, iar de la începutul războiului din Ucraina, creșterea a ajuns la nivelul de dublu. Traderii internaționali se află în ceață în ceea ce privește impactul unui hiatus prelungit al exporturilor din Qatar, fiind nevoiți să își reevalueze strategiile. În același timp, prețurile petrolului au urcat cu circa 10%, atingând aproape 119 dolari pe baril.
„Este fără precedent,” a declarat un trader european, sub liniile anonimatului. „Următoarele luni vor fi un măcel pentru importatorii de gaze.” Pe termen lung, analiștii previzionează o creștere a prețurilor la gaz în Europa, care ar putea rămâne ridicate până în 2027. În plus, se accentuează dificultățile de stocare, mai ales în condițiile în care cumpărătorii asiatici se grăbesc să achiziționeze LNG din Statele Unite pentru a compensa lipsurile.
Situația din teren și perspectivele de reluare a producției
Producția în Ras Laffan nu va putea fi reluată în curând, spun experții. Tom Marzec-Manser, de la compania de consultanță Wood Mackenzie, a afirmat că „concluzia imediată este că, indiferent când se va încheia conflictul actual, producția normală în Qatar nu se va relua în câteva săptămâni.” El a estimat anterior cam 40 de zile pentru reînceperea activităților, însă situația actuală face ca acest termen să fie extrem de optimist.
Aceasta înseamnă că planurile Qatarului de a extinde capacitatea de lichefiere, cu noi unități în construcție, vor fi întârziate considerabil. În plus, pierderea temporară a unei părți din capacitate echivalează cu un volum de gaze pe care Qatarul nu-l poate furniza pentru cel puțin câțiva ani, ceea ce întărește incertitudinea pe termen lung a pieței globale.
Implicări pe termen lung și impactul geopolitic
Impactul acestor evenimente va fi resimțit pe tot globul. În Asia, țările deja în criză de resurse energetice, precum Coreea de Sud și Japonia, vor trebui să-și raționalizeze consumul sau să caute alternative mai costisitoare. Europa, care s-a tot bazat pe LNG în locul gazelor rusești, va avea dificultăți în a-și reumple depozitele de gaze în această vară, având în vedere concurența acerbă pentru resursele lipsă.
Specialiști precum Laurent Segalen avertizează că „lumea energiei se va diviza între cei care au și cei care nu au”, pe fondul unor tensiuni geopolitice tot mai accentuate. Unii oficiali europeni și-au exprimat deja temeri privind dependența excesivă de LNG-ul din Golf, în condițiile în care infrastructura pentru livrări alternative nu este încă suficient dezvoltată pentru a compensa complet scăderea importurilor din Qatar.
Între timp, alte piețe încep să revină treptat la producția de energie pe bază de cărbune, fiind obligate să-și ajusteze politicile energetice din cauza penuriei și a blocajelor în aprovizionare. Acest lucru adâncește divizarea lumii în zone cu acces la resurse și cele fără, pregătind un peisaj energetic extrem de fragmentat pentru anii ce vor urma.
Potrivit experților, războiul pentru controlul resurselor energetice se intensifică, iar scenariul unui „măcel” pe piețele mondiale de gaze nu pare a fi o exagerare. Pierderea unei cincimi din gazul liberificat din Qatar marchează un moment de cotitură, ale cărui consecințe se vor răsfrânge mult dincolo de granițele Golfului.
Sursa: Antena 3
