Conform Gândul: Tensiuni politice pe tema energiei: PSD și USR se acuză reciproc pe fondul crizei energetice și al PNRRnnDiscuții aprinse au izbucnit în platoul emisiunii „Subiectul Zilei” între Ciprian Văcaru (PSD) și George Gima (USR), pe tema politicii energetice a României și a deciziilor incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Centrul dezbaterii l-au constituit prevederile referitoare la capacitățile de producție pe cărbune și lignit.
Prevederile PNRR contestate
George Gima a subliniat că politica energetică nu se construiește peste noapte. Ciprian Văcaru a replicat, afirmând că, într-o situație de criză, politicile trebuie adaptate. El a invocat documentul PNRR, citând că acesta prevede dezafectarea a 3.780 de megawați din capacități pe cărbune și lignit, urmând să fie înlocuite cu 1.300 de megawați pe gaz, capabili să utilizeze și gaze regenerabile sau cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Văcaru a pus sub semnul întrebării logica din spatele unei astfel de prevederi într-un document oficial. Cei doi politicieni și-au aruncat reciproc responsabilitatea pentru aceste decizii. Ciprian Văcaru a menționat implicarea PNL și a fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, în elaborarea PNRR.
George Gima a respins ideea că documentul ar fi fost redactat de o singură persoană, sugerând că responsabilitatea este comună. El a întrebat, de asemenea, de ce guvernele PSD nu au modificat aceste prevederi dacă le considerau greșite ulterior.
Ciprian Văcaru a întrebat cine era premier în perioada respectivă, la care Gima a răspuns că PNRR nu a fost făcut de un singur om. Văcaru a insistat asupra rolului ministrului Energiei de la acea vreme, menționând numele lui Virgil Popescu și implicarea USR. Gima a precizat că nu au existat doi miniștri ai Energiei simultan și a reiterat întrebarea despre acțiunile PSD în cazul în care au deținut ulterior Ministerul Energiei.
Alertă energetică și măsuri de urgență pe Dunăre
România se confruntă cu o stare de alertă energetică începând cu 1 august, ca urmare a problemelor din sistemul energetic național. Un reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă este oprit, iar producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier a scăzut considerabil. Există riscul opririi celui de-al doilea reactor din cauza debitului redus al Dunării. Cele două unități de la Cernavodă contribuie în mod normal cu aproximativ 20% la producția de energie a țării, iar hidrocentralele dunărene cu 10-15% anual.
În acest context, Ilie Bolojan a solicitat reducerea voluntară a consumului de energie. Guvernul pregătește un mecanism de rezervă pentru situații critice, permițând Transelectrica să intervină pentru protejarea sistemului energetic. Dispecerul Energetic Național poate impune măsuri precum limitarea consumului marilor consumatori sau reducerea exporturilor, măsuri valabile până la 31 august 2026.
Alocare de fonduri pentru dragajul Dunării
Guvernul a aprobat alocarea a 5,1 milioane de lei din Fondul de Rezervă bugetară pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj pe Dunăre. Această sumă este destinată suplimentării bugetului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și vizează asigurarea debitului necesar funcționării în siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în contextul secetei hidrologice severe.
Lucrările de dragaj se vor desfășura în două zone critice: punctul Cochirleni (km fluvial 309–304) și punctul Caragheorghe-Turcescu (km fluvial 345-342). Suma aprobată de 5,1 milioane de lei completează finanțarea de 7 milioane de lei alocată anterior pentru intervenția de redistribuire a debitelor.
Pe 6 august, debitul Dunării a atins un minim istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, depășind recordul negativ din 2003. Autoritățile au desfășurat o operațiune de scufundare controlată a patru barje încărcate cu rocă, în încercarea de a suplimenta debitul către centrala de la Cernavodă. Operațiunea, finalizată pe 8 august, a avut ca scop crearea unor praguri artificiale pentru redirecționarea unei părți din debit către Dunărea Veche și limitarea scăderii nivelului apei în zona Cernavodă.
Sursa: Gândul
