Controverse aprinse în București legate de proiectul de comasare a instituțiilor culturale din Capitală
Decizia Consiliului General al Municipiului București de a aproba proiectul de reorganizare a structurilor culturale a stârnit reacții vehemente din partea comunității de specialitate. În ciuda sprijinului aparent al primarului Ciprian Ciucu, care a afirmat că activitatea acestor instituții va continua, nemulțumirile și protestele nu au întrecut încă intenția de a reduce birocrația și sinecurile din sectorul cultural. La rândul lor, reprezentanții artiștilor și angajaților din cultură susțin că măsura încalcă legea și va avea efecte negative asupra scenei culturale independente.
Proteste și acuzații de ilegalitate
După aproape o oră de dezbateri în cadrul ședinței de miercuri, proiectul de comasare a zece instituții culturale a fost adoptat cu 46 de voturi pentru, fără voce împotrivă, dar cu cinci abțineri. În timpul discuției, Cosmin Manolescu, coregraf și expert cultural, a atras atenția asupra consecințelor pe termen lung ale acestei decizii. „Dacă dispare ARCUB, nu va mai fi program de finanțare pentru sectorul cultural independent. Este nevoie de o reformă, dar care să se facă în dialog cu scena culturală”, a spus acesta, exprimând îngrijorarea că, din 2026, finanțările pentru proiectele culturale ale sectorului independent vor înceta.
Primarul Ciprian Ciucu a încercat să calmeze spiritele, transmitând că activitatea instituțiilor vizate va continua fără perturbări și că Teatrelli, un festival și centru cultural de referință din oraș, nu va dispărea. Edilul a subliniat că scopul principal al reorganizării nu vizează eliminarea proiectelor culturale, ci combaterea sinecurilor și a contractelor de parteneriat false, menite să sufoce transparența în sector. „Rămân proiectele, se pierd sinecurile. Dispar fel și fel de contracte și parteneriate, inclusiv la evenimentele noastre. Sunt instituții, nu toate dintre ele, unele chiar funcționează bine, dar un control este necesar”, a afirmat Ciucu.
Reacțiile comunității culturale: „Cultura nu se comasează, se cultivă”
Reacțiile din partea oamenilor de cultură și a sindicatelor au fost dure. Aceștia au transmis primarului un memoriu în care afirmă că proiectul încalcă legislația în vigoare. Ei și-au reafirmat susținerea față de promisiunea edilului, că va susține cultura și patrimoniul, și au atras atenția asupra faptului că proiectul folosește fundamentul legislativ al OUG nr. 7/2026, care, potrivit lor, exceptează explicit instituțiile culturale din măsurile de reducere a cheltuielilor.
„Domnule Primar Ciprian Ciucu, ați câștigat alegerile cu voturile artiștilor, intelectualilor și lucrătorilor din industriile creative. Aceștia v-au ales pentru că au crezut că veți pune cultura și patrimoniul în prim-planul comunității și nu că o veți desființa sub pretextul eficienței”, se arată în memoriu. Semnatarii susțin că, dacă proiectul continuă, va deveni nul deoarece încalcă legislația specială în domeniu.
Propunerea de comasare și viitorul instituțiilor
Organigrama propusă pentru aprobarea din 2 aprilie indică dispariția și comasarea a 10 instituții din subordinea Primăriei Capitalei, printre care se numără Creart, Arcub, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret și Școala de Arte. Celelalte trei, care se ocupă cu administrarea patrimoniului, spațiilor verzi și cimitirelor, urmează și ele a fi integrate în noua structură.
Inițiatorii proiectului insistă că măsura are ca scop eficientizarea activității, eliminarea sinecurilor și a unor contracte de parteneriat discutabile. În același timp, primarul Ciprian Ciucu a reamintit că aceste instituții sunt subordonate Primăriei și vor fi conduse, în viitor, de manageri culturali însărcinați cu revitalizarea și modernizarea activităților.
Pentru moment, implicarea sindicatelor și reprezentanților administrației culturale promite o nouă rundă de discuții și confruntări în ședințele viitoare ale Consiliului General. În timp ce opoziția argumentează că proiectul are efecte negative asupra scenei culturale și asupra bucureștenilor, primăria își menține declarațiile privind reformarea și transparentizarea unui domeniu critic pentru identitatea orașului.
Pe fondul acestor tensiuni, rămâne de văzut dacă inițiativele vor reuși să aprofundeze dialogul cu actorii culturali sau dacă conflictul se va amplifica, dezvăluind, dincolo de formalități, o luptă pentru definirea viitorului cultural al Bucureștiului.
