Pe 4 aprilie 2026, credincioșii ortodocși marchează Sâmbăta lui Lazăr, zi cu semnificație profundă în perioada preparatorie pentru Paște. Evenimentul religios comemorează miracolul învierii săvârșit de Iisus Hristos în Betania, relatat în Evanghelia după Ioan. Această zi nu are o dată fixă, fiind stabilită anual în funcție de data Paștelui și celebrată cu opt zile înainte de Înviere.
Sâmbăta lui Lazăr și semnificația sa
Sâmbăta lui Lazăr este considerată un moment central în spiritualitatea ortodoxă, marcând triumful vieții asupra morții. În relatarea biblică, Lazăr, fratele Martei și al Mariei, era apropiați ai lui Iisus, iar moartea lui a adus o durere profundă celor dragi. Relatările descriu, totodată, credința lor neclintită, exprimată prin chemarea adresată Mântuitorului în timpul încercărilor.
Evenimentul înfățișează un moment de maximă importanță, fiind precedat de intrarea lui Iisus în Ierusalim, în Săptămâna Patimilor. La chemarea lui Iisus, Lazăr iese din mormânt, revenind la viață în fața martorilor. În contextul spiritual, această întâmplare simbolizează puterea divină ce depășește limitele firești și transmite credincioșilor mesajul că moartea nu înseamnă sfârșitul, ci un pas către mântuire.
Preotul Dan Damaschin a explicat: „Sâmbăta lui Lazăr nu se limitează la comemorarea unui episod biblic, ci este o oportunitate de reconectare cu valorile credinței, prin curățirea sufletului și întărirea relației cu divinitatea.” Aceasta este, totodată, zi de reflecție și de pregătire spirituală pentru perioada solemnă a Săptămânii Patimilor.
Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta lui Lazăr
Respectarea anumitor rânduieli și obiceiuri configurează practica religioasă a credincioșilor în această zi. Postul capătă o semnificație profundă, fiind dedicat disciplinei și purificării interioare. Participarea la slujbe, ascultarea textelor evanghelice și implicarea în ritualurile religioase sunt esențiale pentru pregătirea sufletească. Aceste activități întăresc legătura cu Dumnezeu și cu comunitatea religioasă.
Un obicei tradițional foarte cunoscut în această zi este pregătirea plăcintelor de post, cunoscute sub numele de „plăcintele lui Lazăr”. Acestea sunt împărțite rudelor sau persoanelor în nevoie, ca semn de milostenie și solidaritate. Prin gestul alimentar, credincioșii își exprimă generozitatea și apropierea de valorile creștine.
De asemenea, în zonele rurale, păstrătorii tradiției participă la colindatul cunoscut sub denumirea de „Lăzărelul”. Copiii și fetele merg din casă în casă, interpretând cântece specifice și primind daruri simbolice precum ouă sau dulciuri. Acest obicei are rolul de a păstra vii tradițiile populare și de a întări legăturile comunitare, aducând bucurie și unitate în această zi.
Reguli și interdicții până la Învierea Domnului
Sâmbăta lui Lazăr marchează ultima zi în care credincioșii mai pot face pomeniri sau parastase pentru cei adormiți. Începând cu Duminica Floriilor, care în 2026 va fi celebrată pe 5 aprilie, aceste slujbe nu mai sunt oficiate, pentru a concentra atenția asupra pregătirii pentru Înviere.
De asemenea, perioada este recomandată pentru limitarea activităților de divertisment și pentru evitarea petrecerilor sau a manifestărilor zgomotoase. Timpul este destinat reculegerii, reflecției și purificării sufletului, astfel încât pregătirea spirituală să fie cât mai profundă. „Prin această formă de abținere, credincioșii își pot orienta atenția către dimensiunea spirituală a Postului Mare, trăind mai intens pregătirea pentru sărbătoarea Învierii”, a precizat
Evenimentul programat pentru această zi este slujba de sâmbătă, care va marca în mod solemn finalul rânduielilor religioase legate de această perioadă. În 2026, bisericile din țară vor organiza ceremonii speciale, respectând tradițiile și interdicțiile de sezon.
Sursa: Digi24
