Guvernul a anunțat joi creșterea salariului minim brut garantat în plată de la 4.050 de lei la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026. Deși majorarea pare semnificativă la nivel declarativ, economistul Adrian Negrescu avertizează că impactul real asupra salariaților va fi mult mai mic decât se prefigurează oficial. Potrivit calculelor sale, salariul net al muncitorilor plătiți cu salariul minim va crește cu aproximativ 125 de lei, în timp ce statul va beneficia cel mai mult, colectând mai mulți bani din taxe și contribuții.
Impactul în buzunarele angajaților: o creștere nesemnificativă?
În prezent, salariul minim brut este de 4.050 de lei, din care 300 de lei sunt neimpozabili, o facilitate fiscală introdusă de stat. În aceste condiții, salariul net al unui angajat depășește ușor 2.570 de lei. De la 1 iulie, salariul brut va fi majorat la 4.325 de lei, însă suma neimpozabilă va scădea la 200 de lei. După aplicarea deductibilor pentru contribuțiile de pensie și sănătate, precum și a impozitului pe venit, salariul net va ajunge la aproximativ 2.699 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de numai 125 de lei față de nivelul actual.
„E o creștere destul de modestă, mai ales dacă te gândești la procent. În realitate, angajații vor resimți o diferență de câteva zeci de lei pe lună, nu o schimbare radicală a venitului”, explică Adrian Negrescu. El subliniază că principalii câștigători ai acestei măsuri sunt, de fapt, bugetul de stat și angajații plătiți în raport cu salariul minim, nu salariații cu venituri mici.
Beneficiari și consecințe pentru economie
Potrivit datelor Ministerului Muncii, în prezent, aproximativ 831.382 de salariați sunt plătiți cu salariul minim brut. După aplicarea majorării, numărul total al celor afectați va putea ajunge la 1.759.027, inclusiv beneficiari suplimentari care vor primi salariul la noul nivel. În condițiile în care tariful orar pentru salariul minim va fi de aproape 26 de lei, această adaptare nu va ajuta însă în mod semnificativ la creșterea nivelului de trai al tuturor angajaților.
Ministrul Petre-Florin Manole a declarat că această măsură are drept scop principale”, să îmbunătățească nivelul de trai al celor mai vulnerabili salariați și să contribuie la reducerea muncii la negru. „Pentru sute de mii de români, salariul minim nu este doar un indicator economic, ci un venit de bază pentru viața de zi cu zi”, a precizat oficialul.
Presiuni asupra companiilor mici și a fiscalității
În aceeași linie, economistul Adrian Negrescu avertizează asupra presiunii suplimentare pe mediul privat, mai ales pe firmele mici și mijlocii. Costurile suplimentare generate de majorarea salariului minim pot ajunge până la 400 de lei pe angajat, ceea ce în cazul firmelor cu un număr mare de angajați poate însemna decizii dure.
„Mulți antreprenori vor fi nevoiți să elimine din rândul angajaților sau să reducă salariile în alte domenii pentru a compensa aceste creșteri. Problema principală o văd în nivelul ridicat al taxelor pe muncă din România”, explică Negrescu. Comparativ cu alte state europene, România are printre cele mai mari taxe raportate la venit, ceea ce face dificilă menținerea profitabilității pentru întreprinderi.
„Dacă vreți să susțineți creșterea salariilor, trebuie să reduceți fiscalitatea. Altminteri, nu vom avea o economie sănătoasă în acest mediu”, adaugă economistul. Exemplul costurilor totale pentru angajatori la un salariu de 5.000 de lei net, care includ taxe în valoare de aproximativ 4.300 de lei, evidențiază faptul că un efort atât de mare nu este sustenabil pentru multe companii.
O privire asupra forței de muncă
Din datele oficiale, în prezent, peste 830.000 de salariați sunt plătiți cu salariul minim, însă după aplicarea noii majorări, această cifră ar putea ajunge aproape de 1,76 milioane. Ministrul Petre-Florin Manole și-a exprimat speranța că această strategie va duce la o îmbunătățire concretă a nivelului de trai al românilor, protejând în același timp interesele bugetului de stat.
El a adăugat că scopul final este să asigure o siguranță mai mare pentru cei mai vulnerabili angajați și să reducă riscul muncii fără forme legale. În același timp, însă, ecuația economică rămâne complexă, cu presiuni tot mai mari asupra mediului de afaceri, în special în contextul în care taxele și costurile cu forța de muncă continuă să fie printre cele mai mari din Europa.
În timp ce guvernul își propune să crească puterea de cumpărare a celor cu salariile minime, economistul Negrescu semnalează că fără o reformă fiscală profundă, efectul acestei măsuri va fi limitat și insuficient pentru a stabiliza cu adevărat nivelul de trai al populației. În condițiile în care costurile suportate de angajatori cresc, iar veniturile nete ale celor plătiți cu salariul minim sporesc foarte puțin, rămâne de văzut dacă această politică va aduce beneficiile scontate pe termen lung.
