Societatea de Transport București (STB) se află în centrul unor măsuri dure de austeritate, care vor avea impact direct asupra salariilor și condițiilor de muncă ale angajaților. Anunțate oficial ca parte a unui plan de reducere a cheltuielilor pentru a face față crizei financiare, aceste măsuri vin pe fondul unui an dificil pentru companie, care se confruntă cu datorii uriașe și probleme structurale acutizate de lipsa fondurilor de întreținere și modernizare a parcului auto.
Tăieri de salarii și reduceri de personal: ce se schimbă pentru angajați
De la începutul lunii aprilie, angajații din cadrul STB vor suporta reduceri semnificative ale veniturilor, unele dintre cele mai afectate fiind casierițele. Una dintre ele, care lucrează pentru companie din 2019, a declarat că salariul lor, fără bonurile de masă, va scădea la aproximativ 4.000 de lei lunar, o sumă considerabilă pentru sectorul public de transport. În plus, veniturile lor vor fi diminuate cu încă 160 de lei lunar, ca urmare a eliminării bonurilor de masă, măsura fiind justificată de conducere prin necesitatea reducerii cheltuielilor lunare cu peste 7 milioane de lei, sumă estimată a fi economisită în total peste șapte luni.
Reducerea salariilor nu afectează doar personalul de execuție. Șefii de depouri vor avea, de asemenea, parte de tăieri semnificative, unele salarii fiind diminuate cu până la 1.400 de lei. În același timp, tot din aprilie, compania va opri toate angajările noi și va reduce cu jumătate numărul de conducători, din care se vor elimina o treime din posturi. Pentru anumiți angajați disponibilizați, compania a anunțat că va plăti 12 salarii compensatorii, însă aceasta nu va fi suficient pentru a remedia complet problemele financiare, estimându-se o economisire de aproape 8 milioane de lei lunar.
Contextul crizei și nemulțumirile angajaților
STB se află în situație critică, cu datorii totale de aproximativ 1,6 miliarde de lei, dintre care 100 de milioane sunt restante pentru achiziția de piese de schimb și utilaje. Situația precară a fost generată, pe de o parte, de lipsa fondurilor suficiente pentru reparații și întreținere, și, pe de altă parte, de o infrastructură învechită, care necesită reparații frecvente și moderne.
Această situație a alimentat nemulțumirile angajaților, în special ale șoferilor, care amenință cu greve. Aceștia susțin că nu sunt responsabili pentru criza companiei și acuză conducerea de gestionare defectuoasă și salarii prea mici, raportate la volumul de muncă. „Să umble la directori, nu la noi! Și așa nu ne plătesc ei cum trebuie la cât muncim noi. Ne cheamă din libere, ne cheamă din concediu. O să plece toți șoferii. Grevă? Grevă o să facem”, au declarat conducătorii de vehicule, exprimându-și totodată nemulțumirea față de lipsa de investiții în flota de autobuze și tramvaie.
Reforme în planul managerial, dar problemează lipsa de resurse
Primăria Capitalei, controlul superior al societății, a anunțat chiar și restricții privind recrutările: de la 1 aprilie și până la sfârșitul anului nu vor mai fi angajări, iar numărul conducătorilor va fi redus cu jumătate. Aceste măsuri sunt parte a unui plan de restructurare, menit să reducă cheltuielile, dar fără a soluționa, deocamdată, problemele cronice ale companiei.
Valer Ciobănescu, președintele sindicatului STB, explică că principalul obstacol în funcționarea eficientă a companiei nu este numărul redus de angajați, ci deteriorarea infrastructurii și lipsa materialelor de întreținere. „Lipsă de autobuze şi tramvaie, probleme tehnice la ele, și reparații necorespunzătoare din cauza lipsei de fonduri”, afirma oficialul. În plus, dificultățile în asigurarea pieselor de schimb și întreținerea tehnică au afectat grav capacitatea de operare a transportului public.
Din păcate, criza nu pare a se încheia curând, iar perspectiva de redresare depinde de măsurile pe termen lung ale autorităților și de o posibilă creștere a finanțării pentru acest sector vital. În timp ce conducerea încearcă să reducă cheltuielile pentru a evita colapsul, angajații și pasagerii așteaptă soluții reale pentru a avea un transport public funcțional și sigur, în condițiile unei crize tot mai acute.
