Conform Edupedu.ro: Discrepanțe majore în noua grilă salarială: Profesorii, cel mai dezavantajați
Proiectul noii legi a salarizării din sectorul public, bazat pe o formulă unică de calcul – coeficient de salarizare înmulțit cu o valoare de referință de 4.000 de lei – dezvăluie o inechitate semnificativă pentru cadrele didactice. În timp ce plafonul maxim al grilei este stabilit la un coeficient de 8, cariera de profesor în învățământul preuniversitar pare să fie comprimată drastic, plasându-se mult sub nivelul altor domenii bugetare mari.
Analiza coeficienților pe domenii profesionale
O analiză comparativă a coeficienților de salarizare pentru carierele de execuție din educație, sănătate, justiție, administrație publică și poliție, conform proiectului de lege din 20 august 2026, relevă discrepanțe clare. Un profesor debutant cu studii medii pornește de la un coeficient de 1,77, ajungând la cel mai înalt grad didactic, cu peste 25 de ani vechime, la 2,42. Aceasta reprezintă o creștere de doar 0,65 pe scara coeficienților pe parcursul unei cariere întregi.
În contrast, un polițist debutant are un coeficient de 1,44, dar poate ajunge la 2,73 în funcția de comisar-șef. Funcționarii publici din administrație încep de la 1,57, atingând 2,74 ca auditor superior. Medicii, începând cu statut de rezident anul I, beneficiază de un coeficient de 1,92, ajungând la 4,00 ca medic primar. Judecătorii și procurorii au cel mai avantajos parcurs, de la un coeficient de 2,76 ca stagiar, până la 5,50 ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Educația, la coada grilei salariale
Situația profesorilor devine și mai evidentă atunci când se compară vârfurile de carieră. Un judecător stagiar câștigă, încă din primii ani de activitate, mai mult decât un profesor cu gradul didactic I și experiență vastă. Medicul primar ajunge la un coeficient dublu față de cel mai experimentat cadru didactic. Chiar și polițiștii și funcționarii publici, cu puncte de plecare similare sau inferioare profesorilor, depășesc plafonul maxim al carierei didactice.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, a criticat proiectul, declarând că acesta „rupe orice legătură cu toate celelalte sectoare bugetare” și „comprimă generală a grilei de salarizare”. El a subliniat că diferențele salariale între începutul și finalul unei cariere didactice sunt minime, descurajând progresul profesional și eliminând echivalențele istorice cu alte domenii.
Rapoartele Băncii Mondiale, folosite ca bază pentru proiectul de lege, propuneau o structură cu 12 grade de salarizare, unde gradul 9, corespunzător vârfurilor de carieră în educație și sănătate, ar fi trebuit să acopere un interval de coeficienți între 4,5 și 5,99. Proiectul actual limitează vârful carierei didactice și medicale la coeficienți mult mai mici, sub recomandările Băncii Mondiale și sub nivelul carierei din justiție.
Proiectul legii salarizării unitare nu a fost adoptat până la data scrierii acestui material, 26 august 2026, fiind blocat din cauza neînțelegerilor politice. România riscă să piardă o tranșă de 770 de milioane de euro din PNRR, aferentă jalonului de reformă salarială, dacă legea nu intră în vigoare până la termenul limită de 31 august 2026. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat asupra consecințelor blocajului, subliniind că miza depășește suma din PNRR și ține de încrederea în România, acuzând PSD de blocarea legii.
Sursa: Edupedu.ro
