Rusia continuă să intensifice controalele asupra platformelor de comunicare, încercând să limiteze accesul la aplicațiile de mesagerie utilizate de milioane de oameni din țară. Ultima manevră în această direcție a fost uneori subtilă, alteori drastică: încercarea de a bloca complet WhatsApp, una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie la nivel global, deținută de Meta. Potrivit companiei, această încercare ar avea scopul de a forța peste 100 de milioane de utilizatori locali să migreze spre o aplicație promovată de stat, numită Max, a cărei implementare a devenit o componentă centrală a strategiei oficiale de control asupra comunicațiilor din Rusia.
Eforturi de blocare și presiuni asupra altor platforme
WhatsApp a anunțat că eforturile autorităților ruse de a o bloca integral ar avea consecințe grave pentru utilizatorii săi, mai ales în ceea ce privește siguranța și intimitatea convorbirilor. “O astfel de măsură ar izola peste 100 de milioane de oameni de comunicarea privată și sigură,” a declarat compania, adăugând că va face tot posibilul pentru a menține conectivitatea utilizatorilor din Rusia. În același timp, accesul la Telegram, o altă platformă extrem de populară în Rusia, a fost restricționat suplimentar sub pretextul unor probleme de securitate, ceea ce va avea impact direct asupra modului în care cetățenii comunică zilnic.
Restricțiile asupra acestor două servicii nu sunt întâmplătoare. În ultimii ani, autoritățile de la Moscova au încercat să controleze mai strict fluxul de informații în țară, invocând preocupări legate de securitate națională și protecția datelor personale, dar criticii vorbesc despre o încercare de a cenzura și supraveghea populația. În acest context, Telegram, care are în Rusia un număr de utilizatori comparabil cu WhatsApp, se află sub presiune ascuțită, iar restricțiile din ultimul timp indică o intenție clară de a limita difuzarea informațiilor.
Platforma de stat Max și strategia „super-app”
Un aspect nou și semnificativ al acestei directive rusești este promovarea masivă a aplicației Max, una din inițiativele guvernului menite să centralizeze comunicarea și serviciile digitalizate în cadrul unui „super-app”. Inspirată de modelul chinesez WeChat, această platformă își propune să reunească mesageria, plățile, solicitările de servicii și chiar interacțiunea cu instituțiile statului, toate într-un singur loc. Însă, spre deosebire de aplicațiile criptate precum WhatsApp, Max nu employează criptare, ceea ce a generat deja critici din partea experților în privacy și libertate digitală.
Din 2025, orice dispozitiv nou vândut în Rusia trebuie să fie preinstalat cu această aplicație, iar sectorul public, cât și educația și alte domenii, sunt forțate să o utilizeze. Astfel, guvernul încearcă să creeze o infrastructură digitală în care controlul și supravegherea sunt garantate și integrate în viața de zi cu zi a cetățenilor. În ochii oficialilor, această mișcare reprezintă o modernizare a serviciilor publice, dar criticii vorbesc despre o amplificare a cenzurii și a supravegherii de stat.
Motivarea oficială și contextul geopolitic
Rusia justifică aceste măsuri prin argumente legate de încălcarea legislației naționale privind stocarea datelor. Potrivit autorităților, WhatsApp și Telegram refuză să păstreze datele utilizatorilor ruși pe servere din Rusia, așa cum prevede legea locală. În consecință, reglementatorul de telecomunicații, Roskomnadzor, a amenințat în repetate rânduri cu blocarea definitivă a platformei WhatsApp, iar presa controlată de stat sugerează că această înăsprire a restricțiilor ar putea fi aplicată în 2026.
De asemenea, oficialii ruși au declarat clar că Meta, compania-mamă a Facebook și Instagram, a fost catalogată drept o organizație extremistă în 2022, iar aceste platforme au fost blocate și accesate aproape exclusiv prin rețele VPN. În același timp, Pavel Durov, fondatorul Telegram, a criticat în mod deschis acțiunile Rusiei, acuzând statul că restricționează accesul la serviciu pentru a forța populația să utilizeze o aplicație preluată de guvern, despre care el afirmă că ar fi utilizată pentru supraveghere și cenzură, la fel ca în Iran.
Și în condițiile în care tensiunile geopolitice și conflictele informaționale continuă să crească, deciziile Rusiei de a limita accesul la platformele de comunicare capătă un rol din ce în ce mai important în ansamblul propriului său sistem de control asupra informației și a libertății digitale. În viitor, este dificil de anticipat dacă aceste măsuri vor avea efectul dorit de autorități sau dacă vor alimenta tot mai mult nemulțumirea populației și încercările de a o ocoli prin VPN-uri sau alte metode. Între timp, războiul pentru controlul înformat al Rusiei continuă, iar utilizatorii rămân în centrul acestui conflict digital.
