Rusia a început să limiteze accesul la Telegram, una dintre cele mai populare și folosite aplicații de mesagerie în țară, într-un efort din ce în ce mai evident de a controla spațiul digital și comunicațiile online. Măsura, care a intrat în vigoare de la începutul lunii, a produs probleme serioase pentru milioane de utilizatori, fiind raportate întreruperi ale funcționării aplicației, de la încărcare lentă până la imposibilitatea de a trimite sau descărca fișiere media. Timp de două zile consecutive, utilizatorii au acuzat dificultăți majore în accesarea serviciului, semnalând că acesta fie se blochează, fie funcționează extrem de încet sau, în cazuri extreme, nu se mai conectează deloc.
Restricții tehnice și o strategie de control a informației
Autoritatea rusă pentru comunicații, Roskomnadzor, a confirmat oficial că a fost în curs de implementare măsuri de restricționare a funcționării Telegram, invocând nevoia de respectare a legislației naționale precum și protecția cetățenilor. În esență, aceste măsuri limitează traficul aplicației, reducând drastic accesul și, adesea, făcând utilizarea acesteia aproape imposibilă. Sursele monitorizate experimentează în timp real o creștere considerabilă a plângerilor din partea utilizatorilor, fiind înregistrate peste 15.000 de incidente în doar câteva zile, majoritatea semnalând dificultăți în descărcarea conținutului media sau conectarea la servere.
Este important de menționat că, în trecut, autoritățile ruse au utilizat o formulare conciliantă, precum „restricționarea funcționării”, pentru a descrie astfel de intervenții. De fapt, aceste acțiuni reprezintă o cenzură subtilă: limitarea traficului într-un mod deliberat, favorizând blocarea parțială a aplicației fără a o declara oficial ilegală. Este o metodă de a menține controlul asupra fluxului de informații fără a atrage reacții de amploare, dar cu efecte concrete asupra libertății de comunicare.
Pentru un „internet suveran”: o politică de control extins
Această tendință de restricționare a accesului la Telegram și alte platforme de mesagerie face parte dintr-o viziune mai amplă a Kremlinului, care vizează crearea unui „internet suveran”. Scopul: reducerea dependenței de platforme externe, precum Facebook, WhatsApp sau Telegram, și consolidarea controlului asupra propriilor canale de comunicare, într-un context global din ce în ce mai complicat în privința libertății digitale.
În 2025, în contextul unei politici de securitate tot mai restrictivă, autoritățile ruse au restricționat deja apelurile prin Telegram și WhatsApp, invocând motive de siguranță națională. Cazurile de fraudă, șantaj sau recrutare pentru activități ilegale au fost frecvent menționate ca motive oficiale pentru aceste decizii. Anul trecut, președintele Vladimir Putin a semnat o lege pentru crearea unei platforme digitale naționale, centrată pe aplicația de stat Max, menit să fie principalul canal de comunicare online cu și pentru cetățeni, dar și să integreze servicii guvernamentale, consolidând astfel controlul asupra fluxurilor de informații.
Organizațiile pentru drepturile omului avertizează însă că aceste măsuri pot conduce la un sistem de supraveghere în masă și pot restrânge libertatea de exprimare, transformând spațiul digital într-un teren controlat strict de stat.
Ce înseamnă această politică pentru utilizatorii din Rusia și pentru mediul digital local
Telegram, lansat în 2013 de antreprenorul Pavel Durov, rămâne unul dintre cele mai apreciate și mai rapide servicii de mesagerie, apreciat nu doar pentru viteza sa, ci și pentru nivelul ridicat de confidențialitate pe care îl oferă utilizatorilor. Deși fondatorul este originar din Rusia, compania operează în afara jurisdicției ruse, după ce Durov a ales să plece din țară în urma conflictelor tensionate cu autoritățile și a măsurilor restrictive din ultimii ani.
O posibilă blocare totală a Telegram ar putea avea consecințe complicate chiar și pentru instituțiile de stat, multe dintre acestea folosindu-l ca principal canal de comunicare, mai ales în condițiile în care autoritățile încearcă să implementeze un control mai strict al informației. În timp ce restricțiile se extind, tot mai mulți utilizatori recurg la rețele VPN pentru a ocoli cenzura și pentru a păstra libertatea de comunicare, demonstrând că discursul digital al rusilor rămâne activ, chiar dacă sub restricții ori sub presiune.
Aceasta este o luptă în care controlul asupra internetului devine tot mai mult o componentă a strategiei de securitate națională, dar și un test pentru libertățile fundamentale în epoca digitală. În ciuda acestor provocări, evoluția politică și tehnologică sugerează că, indiferent de măsurile de cenzură sau restricții, utilizatorii găsesc în mod constant modalități de a-și păstra dreptul la comunicare și informație.
