Rusia a anunțat oficial restricții progresive asupra platformei de mesagerie Telegram, într-un climat tot mai tensionat privind libertatea de exprimare online și controlul asupra digitalului. Decizia vine după acuzațiile vehemente ale autorităților de la Moscova, care acuză aplicația de Pavel Durov că nu respectă legislația națională, mai ales în domeniul combaterii fraudelor și activităților extremiste. Astfel, Telegram, un serviciu de mesagerie extrem de popular în Rusia, urmează să fie supus unor măsuri restrictive, progresiv și tot mai dure, menite să reducă dependența de platforme străine și să legitimeze controlul guvernamental asupra comunicațiilor digitale.
De la blocaje aproape totale la restricții în curs de implementare
Anunțul a fost făcut de Roskomnadzor, autoritatea rusă de supraveghere în domeniul comunicațiilor, care a precizat că măsurile vor fi aplicate etapizat. În cele din urmă, scopul este „protejarea cetățenilor și asigurarea respectării cadrului legal intern”. Telegram, fondat de Pavel Durov, un cetățean ruso-francez, a fost unul dintre ultimele medii digitale considerate relativ libere, după ce autoritățile au blocat aproape complet WhatsApp din ianuarie, din motive similare.
Rusia s-a angajat în campanii de restricționare a platformelor de comunicare digitale din 2022, când a început să limiteze apelurile audio și video pe Telegram și WhatsApp. În vara anului trecut, aceste platforme au fost vizate în contextul unei acțiuni mai ample de consolidare a controlului asupra conținutului digital, pe fondul temerii de propagandă și de activități considerate subversive. Autoritățile inspectează frecvent facilitățile de comunicare pentru a combate “probleme majore”, precum escrocheriile și traficul de informații false, ce au devenit rădăcini ale unor campanii de destabilizare.
Contextul restricțiilor: control, securitate și cenzură
Această tendință de înăsprire a reglementărilor se înscrie într-un context mai larg de limitare a libertății de exprimare pe internet, în care guvernul de la Moscova adoptă legislație tot mai restrictivă. La sfârșitul lunii iulie, Putin a promulgat o lege care sancționează căutările online de materiale considerate „extremiste” și interzice promovarea VPN-urilor, considerate esențiale pentru ocolirea cenzurii stricte.
De la începutul anului 2022, accesul la Facebook și Instagram a fost complet blocat, fiind declarate platforme „extremiste”. Iar YouTube rămâne accesibil doar prin utilizarea de VPN, ceea ce limitează considerabil libertatea de a accesa informații alternative. Aceste măsuri reflectă o poziție tot mai dură a guvernului rus față de spațiul digital, în timp ce Telegram rămâne una dintre ultimele platforme relativ libere, deși și ea pare să fie pe cale să fie cufundată în același val de cenzură.
Perspective în contextul dezinformării și securității naționale
Autoritățile ruse invocă justificări de securitate națională pentru această bună înțeles restricționare. Susțin că serviciile de securitate ucrainene folosesc platformele digitale pentru recrutarea cetățenilor ruși în activități de sabotaj, recrutamente plătite cu recompense financiare. În plus, problemele cu escrocheriile și dezinformarea au fost invocate frecvent ca motive justificative ale acestor măsuri de control.
Tensiunile dintre Moscova și platformele digitale globale continuă să se accentueze, iar perspectiva de relaxare pare indepărtabilă. Comportamentul autorităților indică o intenție clară: limitarea drastică a spațiului de exprimare online și reducerea expresiei liberă, în numele securității și stabilității. În timp ce lumea digitală devine tot mai controlată, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să reducă problemele interne sau vor alimenta și mai mult cenzura, cu consecințe pe termen lung asupra libertății de exprimare și a accesului la informație în Rusia.
