Conform Descopera: Românii, dominați de gânduri legate de mâncare chiar și pe stomacul gol
Un studiu recent relevă o realitate alarmantă pentru o mare parte a populației din România: 71% dintre respondenți recunosc că au gânduri persistente legate de mâncare, chiar și atunci când nu le este foame. Aceste preocupări pot avea un impact negativ semnificativ asupra vieții sociale, stării mintale și sănătății fizice, conform unui comunicat transmis de Novo Nordisk.
Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.319 persoane, a investigat frecvența și intensitatea acestor gânduri, precum și mecanismele din spatele mâncatului emoțional. Analiza a luat în considerare declanșatorii din mediul înconjurător, strategiile de compensare folosite și nivelul de cunoaștere al conceptului de „Zgomot alimentar” (Food Noise), definit științific anul trecut.
Mâncatul pe fond emoțional, o constantă pentru mulți
Dintre românii care au gânduri legate de mâncare chiar și fără a le fi foame, 27% se confruntă cu această situație des sau foarte des. Interesant este că doar 17% dintre aceștia atribuie acest fenomen lipsei de voință. În schimb, o treime (33%) asociază aceste gânduri cu stresul, emoțiile resimțite sau mediul în care trăiesc.
Problema mâncatului pe fond emoțional este confirmată și de alte date ale studiului. 21% dintre respondenți au admis că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente. Mai mult, 77% dintre participanți recunosc că mănâncă, cel puțin ocazional, ca răspuns la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Doar 39% afirmă că mănâncă predominant atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% dintre români, mâncarea reprezintă o formă de alinare.
Vinovăție și strategii de compensare nesănătoase
Consecințele acestui tip de comportament alimentar sunt resimțite puternic. Șapte din zece români se simt frustrați, vinovați sau regretă atunci când mănâncă mai mult decât și-au propus. Pentru a compensa ceea ce ei consideră a fi un consum „excesiv”, o parte dintre aceștia recurg la restricții alimentare (21%), sport suplimentar (14%), săritul peste alte mese (14%) sau se angajează în autocritică și reproșuri mentale (12%). Doar un procent mic, de 6,7%, afirmă că simte plăcere după ce a mâncat mai mult decât inițial plănuise.
Studiul scoate în evidență și expunerea constantă la stimuli alimentari. 37% dintre respondenți se simt expuși frecvent la imagini, reclame și conținut multimedia cu mâncare. Principalii declanșatori ai poftei de mâncare sunt mirosul de mâncare, vitrinele și rafturile magazinelor, urmate de reclamele TV sau online.
Situația subliniază provocările cu care se confruntă România în lupta împotriva obezității. Conform raportului World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții români trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se încadrează în categoria de suprapondere și obezitate.
Deși 51% dintre români au încercat în ultimul an să adopte o alimentație mai echilibrată sau au urmat o dietă, sprijinul specializat a fost minim. Doar 3% au apelat la medic, 3% la nutriționist, 1% la psiholog sau terapeut, iar 4% au recurs la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.
Sursa: Descopera
