Conform Mediafax: Călin Georgescu, politician cu aspirații prezidențiale, a marcat duminică, 9 august, 425 de ani de la uciderea domnitorului Mihai Viteazul, printr-un mesaj public în care a subliniat rolul acestuia în unirea românilor. Georgescu a evocat uciderea lui Mihai Viteazul, pe 9 august 1601, la Câmpia Turzii, ca pe un act de trădare, menit să submineze ideea unității românești, care devenise un pericol pentru interesele Imperiului Habsburgic.
Paralela istorică și „globaliștii anticreștini”
În postarea sa de pe o rețea de socializare, Călin Georgescu a trasat o paralelă între interesele strategice ale Imperiului Habsburgic din secolul al XVII-lea și ceea ce el numește astăzi „globaliști anticreștini”. Potrivit lui Georgescu, aceleași forțe, sub o altă denumire, continuă să se opună unității românilor.
„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, a afirmat Georgescu. El a subliniat că Mihai Viteazul a demonstrat capacitatea românilor de a realiza mari fapte atunci când acționează împreună.
Puterea unității și credinței
Georgescu a făcut referire la învățăturile religioase, menționând Sfânta Evanghelie din duminica respectivă, ca sursă a puterii de a rămâne uniți. El a accentuat importanța credinței, a rugăciunii și a postului, citând cuvintele: „dintr-un grăunte de credință care poate muta munții din loc, din rugăciune și din post. Uniți unii cu alții și noi toți cu Dumnezeu: «…și nimic nu va fi vouă cu neputință»”.
Mesajul său a vizat, indirect, publicul larg, prin prisma contextului politic actual și a dezbaterilor despre identitatea națională și apartenența la diverse curente ideologice.
Uciderea lui Mihai Viteazul, petrecută în contextul luptelor pentru putere și influență în Europa Centrală, rămâne un moment semnificativ în istoria României, simbolizând atât capacitatea de unire a poporului român, cât și vulnerabilitatea sa în fața forțelor externe ostile.
Sursa: Mediafax
