Românii, polonezii și bulgarii părăsesc masiv Marea Britanie

Peste 48.000 de migranți români și bulgari părăsesc Marea Britanie într-un singur an, o cifră care subliniază o tendință alarmantă de emigrare în creștere, pe fondul instabilității economice și sociale din Regat. Statisticile din ultimul an arată că, între iunie 2024 și iunie 2025, exact 37.000 de români și 11.000 de bulgari au ales să își încheie șederea în Marea Britanie, în fața unei oportunități tot mai reduse de acomodare și stabilitate.

Această migrație fără precedent a romanilor și bulgarilor în ultimii ani marchează o schimbare semnificativă în peisajul migrației în Europa, având implicații multiple atât pentru aceste comunități, cât și pentru economia britanică. În condițiile în care, de ani buni, Regatul Unit reprezenta o destinație preferată pentru muncă și un mod de viață mai stabil pentru cetățenii din estul Europei, fluctuația actuală are cauze multiple, dar cele mai importante sunt legate de creșterea costurilor vieții, reducerea oportunităților și tensiunile generate de incertitudinile politice și de Brexit.

### Creșterea costului vieții și incertitudinile economice

Creșterea prețurilor, în special a chiriilor și a serviciilor esențiale, a făcut ca multe familii de migranți să reevalueze dacă locuințele din Londra sau din alte orașe mari mai sunt sustenabile din punct de vedere financiar. “Mulți au ales să plece pentru că, oricât de tentante ar fi fost oportunitățile, nu mai pot face față presiunii economice”, explică experții în migrație. În plus, instabilitatea cauzată de Brexit a generat incertitudini angajamentului social și a perspectivei pe termen lung, determinând mulți să caute alte țări pentru stabilitate și un nivel de trai mai confortabil.

Unii observatori susțin că această tendință a plecărilor masive are și un impact asupra sectorului lucrătorilor calificați din UK, unde mulți români și bulgari ocupau poziții în domenii precum construcțiile, sănătatea sau serviciile alimentare. Dispariția unor astfel de forțe de muncă activă poate avea consecințe pe termen lung asupra economiei locale.

### Motivațiile din spatele deciziei de a emigra

Principalul motiv al exodului este, însă, legat de percepția unei stabilități mai mari în alte state europene, unde costurile de trai sunt mai rezonabile sau unde perspectivele economice sunt mai clare. În plus, contextul geopolitic și social din Regat a generat nervozitate și incertitudine pentru comunitățile est-europene. Mulți români și bulgari, familiarizați deja cu alte destinații europene precum Germania, Polonia sau Italia, aleg acum să își reconfigureze opțiunile de relocare sau să revină în tarile de origine.

De asemenea, criza economică globală și creșterea prețurilor la energie și alimente au amplificat această tendință, mai ales în cazul familiilor cu venituri limitate care nu mai pot face față cheltuielilor cotidiene. Mulți preferă acum să își reînnoiască planurile și să exploreze oportunități mai apropiate acasă sau în alte țări europene cu costuri de trai mai scăzute.

### Perspective și evoluții viitoare

Pentru autoritățile române și bulgare, această situație reprezintă un semnal de alarmă pentru a reacționa prin politici proactive menite să sprijine reintegrarea acestor cetățeni sau, cel puțin, să limiteze efectele sociale ale emigrației. În același timp, vom fi martorii unui proces de reevaluare a relațiilor cu Regatul Unit, care își va ajusta politicile în funcție de fluxurile migratorii.

Pe termen lung, aceste cifre indică o posibilă întărire a tendinței de întoarcere acasă sau de relocare în alte state europene, mai stabile și mai bine conectate la piața unică. Criza economică și incertitudinile politice vor continua să modelaze peisajul migrației, făcând ca decizia de a pleca sau de a rămâne în Marea Britanie să fie influențată din ce în ce mai mult de condițiile externe și de oportunitățile alternative.

În această puzzle complex, aproape două decenii după aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, comunitățile acestor țări par să își reevalueze cu atenție opțiunile, anticipând o viitoare redistribuire a forței de muncă și impactului socio-economic în regiune.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu