Zeci de mii de bulgari au ieșit în stradă la finalul lui 2025, forțând guvernul să renunțe la planurile de majorare a taxelor. Protestele, care au cuprins capitala Sofia și alte orașe, au evidențiat o nemulțumire profundă față de corupție și problemele economice. Mișcarea a fost declanșată de un proiect de buget care prevedea creșterea contribuțiilor la sistemul de pensii și asigurări sociale.
Reacții în lanț pe fondul crizei
Criza economică, accentuată de războiul din Orientul Mijlociu, a generat valuri de proteste și în alte țări europene. La fel ca în Bulgaria, oamenii își exprimă nemulțumirea față de scumpiri și inflație. În Irlanda, de exemplu, armata a fost mobilizată pentru a gestiona protestele care au luat amploare. Manifestații similare au avut loc și în Marea Britanie, Germania și Polonia.
Românii, între resemnare și distanțare
Sociologul Vladimir Ionaș observă o diferență majoră în reacțiile populației din România, comparativ cu mobilizarea din Bulgaria. Potrivit acestuia, românii au adoptat o strategie de distanțare față de clasa politică și de deciziile guvernării, după euforia civică din anii ’90. Ionaș subliniază: „În România cetățenii, după perioada anilor ’90, când au avut această dorință de a protesta și de a se lupta cu sistemul împotriva deciziilor care îi afectează, au abordat mai degrabă o strategie de distanțare de tot ce înseamnă clasă politică, guvernare, decizii politice.”
Ionaș argumentează că instabilitatea politică constantă din Bulgaria, cu alegeri parlamentare frecvente, a dus la o mai mare determinare civică, în contrast cu resemnarea acumulată de români. El menționează că, deși Bulgaria a trecut la euro în timpul unei perioade de instabilitate politică, a urmărit interesul pe termen lung al țării.
O „bulă” protestatară pe scena publică
Ionaș atrage atenția asupra unei „bule” protestatare care se manifestă puternic în momente-cheie. El consideră că, deși contestările numirilor la parchete făcute de Nicușor Dan par ample, în realitate, implică grupări bine coordonate care se activează în special în perioadele electorale.
Sociologul Mirel Palada adaugă o perspectivă cultural-istorică, explicând că românii nu au o tradiție a protestului. Palada afirmă: „La noi nu există protest spontan.” El subliniază rolul agenților politici în evenimentele din trecut și menționează două motive principale pentru lipsa de proteste: o componentă semnificativă a forței de muncă plecată în străinătate și o populație urbană „tefelistă” care nu protestează pentru abuzurile percepute. Palada consideră că mulți români sunt preocupați de probleme mai urgente, cum ar fi prețul cărnii de miel.
Conform sociologilor, în timp ce Bulgaria a demonstrat o mobilizare puternică împotriva măsurilor guvernamentale, România pare să fie marcată de o stare de resemnare și distanțare față de clasa politică, cu excepția unor grupuri specifice de activiști.
