Conform Economica: Percepția românilor asupra digitalizării statului înregistrează o schimbare importantă, semnalează un nou val al studiului AtlasIntel. Deși suportul pentru transformarea digitală rămâne solid, nemulțumirile legate de ritmul de implementare și riscurile asociate au crescut. Un procent semnificativ dintre cetățeni consideră că procesul este anevoios, iar accesul neautorizat la date personale devine cea mai mare preocupare.
Îngrijorări în creștere, dar și așteptări clare
În iunie 2026, 11,2% dintre români și-au exprimat percepții negative legate de digitalizare, o creștere notabilă față de 4,2% înregistrați în martie 2026. Această tendință indică faptul că, deși susținerea pentru proces este generală, aceasta nu este „necondiționată”, afirmă analiștii, subliniind necesitatea unui „acțiuni politice solide”. Așadar, unui procent tot mai mare de români nu le mai este suficient doar intenția, ci așteaptă rezultate concrete și rapide.
O altă constantă observată în toate cele trei valuri de cercetare, începând din noiembrie 2025, este percepția majoritară că digitalizarea statului avansează „lent” sau „foarte lent”. Opt din zece respondenți (situați între 81,6% și 86,6%) împărtășesc acest punct de vedere. În același timp, doar 8,6% dintre cetățeni consideră că România este deja o țară „destul de” sau „foarte” digitalizată. Pe ansamblu, însă, imaginea țării s-a deplasat de la „puțin digitalizată” (51,8% în noiembrie 2025) spre „parțial digitalizată” (40,8% în iunie 2026), sugerând o ușoară, dar prezentă, progresie.
Sprijin pentru eliminarea ghișeelor și preferințe clare
În ciuda ritmului perceput, dorința românilor de a interacționa cu statul exclusiv online, fără prezența fizică la ghișeu, a cunoscut o creștere constantă. Procentul celor care susțin acest model a urcat de la 68,7% în noiembrie 2025, la 77,5% în iunie 2026, atingând un vârf de 82,3% în martie. Această preferință se reflectă și în comportamentul concret: 88% dintre români aleg platformele online pentru programări la spitalele de stat, iar 82% pentru obținerea actelor de la primărie sau plata taxelor. Singura excepție notabilă o reprezintă achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată, unde majoritatea, 74%, preferă încă experiența fizică a magazinului.
Competențe digitale și decalajul generațional
Principalul risc perceput al digitalizării în rândul românilor este accesul neautorizat la datele personale, un aspect subliniat de 56,9% dintre respondenți în martie și 52,3% în iunie. Această preocupare subliniază nevoia stringentă de securitate cibernetică robustă și de transparență în gestionarea informațiilor cetățenilor.
Un raport recent al Comisiei Europene privind Deceniul Digital arată că doar 31% dintre români dețin competențe digitale de bază. Totuși, autoevaluarea subiectivă a românilor în acest sens s-a îmbunătățit. Ponderea celor cu competențe „scăzute” sau „foarte scăzute” a scăzut de la 19,1% în noiembrie 2025, la 10,1% în iunie 2026, în timp ce segmentul „mediu” a avansat de la 41,1% la 44,4%.
Decalajul digital persistă însă, evidențiat de diferența considerabilă în utilizarea serviciilor publice digitale. Rata de utilizare este de 96% în rândul tinerilor de 18-29 de ani, comparativ cu doar 48,2% la persoanele de peste 70 de ani. Similar, în mediul urban, rata de utilizare atinge 90%, în timp ce în mediul rural scade la 61,5%. Această disparitate necesită strategii adaptate pentru a asigura incluziunea digitală a tuturor grupurilor sociale.
Studiul AtlasIntel a inclus 2.002 respondenți în perioada 17-21 iunie 2026, cu o marjă de eroare de +/-2 puncte procentuale la un nivel de încredere de 95%. Analiza comparativă integrează date din valurile anterioare din noiembrie 2025 (2.250 respondenți) și martie 2026 (2.325 respondenți).
Sursa: Economica
