România va returna suma de aproape 6 milioane de euro, primită drept despăgubire pentru furtul coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice, după ce autoritățile olandeze au recunoscut public recuperarea tezaurului furat în luna aprilie. Această dezvăluire vine la scurt timp după ce, în septembrie 2025, țara noastră a încasat cea mai mare tranșă a despăgubirii, cuantificat la 5,85 milioane de euro. În condițiile în care tezaurul ar fi fost recuperat, România va trebui să restituie fondurile încasate, conform mecanismelor internaționale de asigurare și despăgubire.
Reacția oficialilor și procedurile în curs
Potrivit declarațiilor Ministerului Culturii, activarea mecanismelor de asigurare a dus la plata despăgubirii, sumă care trebuie, însă, recuperată în cazul în care obiectele furate revin în posesia autorităților române. „La restituirea obiectelor asigurate, asigurătorul va solicita contravaloarea asigurării de la muzeu, iar muzeul va solicita fondurile de la bugetul de stat”, a explicat, pentru Digi24, un oficial din minister. În situația în care va fi necesară restaurarea obiectelor, costurile respective vor fi deduse din suma deja plătită.
Ceea ce este clar, deocamdată, este că formalitățile sunt în curs de finalizare. Autoritățile olandeze urmează să organizeze o conferință de presă, programată pentru ora 15, care va oferi detalii despre stadiul recuperării și despre eventualele deteriorări suferite de obiecte. Până atunci, Ministerul Culturii a emis un apel la răbdare și responsabilitate, explicând că procedurile implică multiple etape și verificări pentru a asigura transparența întregui proces.
Ce spun experții și sursele din domeniu
Digi24 a precizat că, potrivit surselor, coiful de la Coțofenești ar fi putut suferi daune în timpul furtului sau al transportului, informație care nu a fost încă oficial confirmată. Managementul patrimoniului cultural subliniază însă importanța păstrării unei abordări riguroase pentru a evita orice prejudiciu suplimentar și pentru a putea justifica costurile în cazul restaurării. Autoritățile de la București așteaptă acum date oficiale de la colegii lor olandezi, urmând să anunțe public dacă, și în ce măsură, au fost necesare intervenții de specialitate.
Important de reținut este și poziția Ministerului Culturii, care cere publicului și mass-media să nu se orienteze după informații neconfirmate și să susțină procesul de recuperare cu răbdare. „Procedurile implică verificări stricte pentru a asigura autentificarea și conservarea obiectelor”, au transmis oficialii români, subliniind colaborarea intensificată între polițiile și ministerele celor două țări.
Provocări în gestionarea dosarului
Recuperarea tezaurului dac, de o valoare simbolică aparte pentru patrimoniul național, a devenit, dincolo de aspectul juridic și financiar, un simbol al determinării României de a-și proteja cultura și istoria. Însă, procesul nu a fost lipsit de provocări. În ultimii ani, încercările de a recupera obiectele furate s-au desfășurat în condiții complicate, întrețesute de negocieri diplomatice și proceduri birocratice.
În plus, sunt preocupări legate de starea obiectelor dacă acestea ar fi fost deteriorate în timpul furtului sau transportului. Primii păgubiți, reprezentanții muzeului din Țările de Jos, și-au exprimat, temporar, speranța că tezaurul va fi recuperat intact, însă lipsa unor informații oficiale a creat o stare de incertitudine.
În aceste condiții, România trebuie să fie pregătită pentru orice scenario, inclusiv pentru eventuale costuri de restaurare, și să asigure transparență în comunicarea cu publicul. Momentan, totul se află în faza ultimelor verificări, iar autoritățile olandeze urmează să ofere detalii precise despre starea și traseul tezaurului. Până atunci, legea și spiritul diplomatic vor fi cheile pentru restabilirea contextului, dar și pentru reafirmarea angajamentului național pentru protejarea patrimoniului cultural.
