Inteligența artificială, o prezență tot mai vatmană în viețile noastre, în ciuda rundei întârziate a României în reglementare
În era digitală, inteligența artificială (AI) a trecut dincolo de studiile de specialitate și laboratoarele Silicon Valley, devenind un factor influent în aproape toate aspectele zilnice ale vieții. De la modul în care ne informăm, până la deciziile din sănătate, financiar sau chiar angajare, AI influențează decizii critice fără ca noi să conștientizăm întotdeauna această prezență. În timp ce alte țări europene acționează rapid pentru reglementarea acestor tehnologii, România pare să fie în urmă, pericolând să piardă controlul asupra proceselor automatizate.
Influencă profundă a algoritmilor în social media și decizia publică
Platformele de social media sunt cel mai clar exemplu de cum AI moldănește percepțiile și comportamentul utilizatorilor. Facebook, de exemplu, afișează conținut generat de algoritmi care, de multe ori, provenind de la pagini sau grupuri pe care utilizatorii nu le urmăresc direct. TikTok folosește o analiză extrem de detaliată a fiecărei interacțiuni pentru a construi “bule informaționale” personalizate. Aceste “filtre” digitale pot amplifica dezinformarea, radicaliza opiniile și manipula emoțiile comunităților online.
„Social media nu mai este o piață liberă de idei, ci un spațiu filtrat de algoritmi care pot amplifica dezinformarea, radicaliza opinii sau manipula emoții. Fără reguli clare, nimeni nu știe ce decizii iau acești algoritmi”, avertizează deputatul Andrei Baciu. În lipsa unei reglementări clare, aceste platforme devin terenuri fertile pentru manipulare, cu consecințe grave asupra societății.
Dezbinări și riscuri în domeniul financiar și sănătate
Impactul AI nu se limitează doar la mediul online. În domeniul bancar și financiar, deciziile legate de acordarea creditelor sunt din ce în ce mai influențate de algoritmi care analizează volume mari de date personale. Deși această tehnologie poate accelera procesul și reduce erorile umane, riscă să discrimineze pe criterii de gen, vârstă sau etnie, fără ca persoanele vizate să aibă vreun mecanism de contestare sau explicație. Astfel, deciziile automate pot afecta, în mod nedrept, oportunitățile financiare ale anumitor grupuri vulnerabile.
La fel, în domeniul sănătății, AI anunță descoperiri și diagnostice mai rapide pentru boli grave, precum cancerul pulmonar. Totuși, există riscul ca deciziile de triaj sau prioritizare a tratamentelor să fie luate în mod opac, fără implicarea umană și fără o claritate asupra criteriilor utilizate. De aceea, specialiștii și politicienii atrag atenția asupra necesității de a menține un “human in the loop” în procesul decizional, pentru a evita greșelile sau deciziile neluminate.
România, în întârziere față de alte state europene
Deși tehnologia avansează rapid, România nu a reușit încă să impună un cadru legal clar pentru AI. Regulamentul european, care a intrat în vigoare în august 2024, prevede reguli stricte pentru utilizarea AI și cere statelor membre să desemneze autorități pentru monitorizarea și reglementarea acestor tehnologii. În schimb, România a întârziat în a alege și a numi această autoritate națională, în ciuda faptului că alte state precum Spania, Italia sau Germania au avansat deja în crearea de structuri de supraveghere sau au adoptat legi dedicate.
„Alte state au acționat rapid. Spania a creat prima agenție de supraveghere AI din UE, Italia a adoptat o lege națională, iar Germania are o comisie parlamentară cu atribuții explicite. România nu își permite să rămână spectator”, afirmă Baciu. În opinia sa, avantajele țării noastre în domeniul tehnologiei, precum forța de muncă foarte bine pregătită în IT și potențialul energetic, constituie o bază solidă pentru o strategie de reglementare eficientă și pentru dezvoltarea unui sector inovator de AI.
Pași importanți pentru un cadru de reglementare responsabil
Propunerea de a instituie o comisie parlamentară dedicată AI ar putea fi un punct de cotitură pentru România. Aceasta ar avea atribuții clare: avizarea legislației, monitorizarea implementării regulamentelor europene și evaluarea riscurilor majore legate de deepfake-uri, discriminare algoritmică, dezinformare sau vulnerabilități cibernetice. În final, scopul este de a asigura o utilizare responsabilă și echitabilă a AI, protejând drepturile fundamentale ale cetățenilor în această epocă digitală.
„Scopul principal este protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor în era AI. Nu vorbim despre blocarea inovației, ci despre asigurarea unei direcții sigure, responsabile și centrate pe oameni”, a încheiat Baciu. Cu pași concreți și o abordare responsabilă, România poate nu doar să recupereze timpul pierdut, ci și să devină un actor relevant în peisajul european al inteligenței artificiale, protejând în același timp interesele și drepturile fiecărui cetățean.
