România va trece, în acest weekend, de la ora standard la ora de vară, schimbare programată în noaptea de sâmbătă spre duminică, 28 spre 29 martie 2026. Ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel că, la ora 03:00, ceasul va indica 04:00. Aceasta înseamnă că ziua respectivă va avea doar 23 de ore. Tradiția, aplicată anual în majoritatea statelor europene, aduce beneficii vizibile în lungirea serii și crește expunerea la lumină naturală, însă poate avea și efecte secundare asupra organismului uman.
Trecerea la ora de vară în 2026: momentul schimbării și durata aplicării
Schimbarea orei se va efectua în ultimul weekend din martie și va fi în vigoare până în ultima duminică din octombrie. În 2026, asta înseamnă că românii vor avea parte de seri mai lungi și mai luminoase încă de la sfârșitul lunii martie. Trecerea de la ora EET – ora standard a Europei de Est – la ora EEST – ora de vară – se face prin ajustarea ceasurilor înainte cu o oră în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Efectele schimbării asupra organismului și recomandări pentru adaptare
Medicii atrag atenția că modificarea temporară a rutinei poate avea impact asupra sănătății. „Pierderile de o oră de somn pot să se resimtă mai intens decât pe timpul revenirii la ora de iarnă,” explică Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog și expert în somnologie. Pot apărea simptome de oboseală, dificultăți în concentrare și probleme la trezire.
Specialistul sugerează că pentru o acomodare mai ușoară, este indicat să se ajusteze programul de somn cu câteva zile înainte de schimbare. În plus, expunerea la lumină naturală în timpul zilei și menținerea unei rutine regulate de somn pot ajuta organismul să se adapteze mai rapid. În cazul în care senzația de somnolență persistă, se recomandă scurte perioade de odihnă, de circa 20 de minute, pentru recuperarea energiei, fără a întrerupe total ritmul zilnic.
Istoria și contextul sistemului de schimbare a orei în România
Utilizarea sistemului schimbării orei are rădăcini adânci în istorie. Ea a fost introdusă pentru prima dată în România în 1917, în timpul Primului Război Mondial, ca măsură de economisire a resurselor energetice. După mai bine de un deceniu de abandone, sistemul a fost reluat în 1932, fiind practicat anual, până când a fost suspendat în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. În 1979, România a reluat oficial această practică, iar din 1997 s-a aliniat cu calendarul european, sincronizând schimbarea orei cu alte state membre ale Uniunii Europene.
Controverse și dezbateri legate de continuarea schimbărilor de oră
De ani buni, sistemul de ajustare a orei din două în două a fost subiect de dezbateri. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pe această temă, urmărind dacă măsura trebuie păstrată sau eliminată. În urma acesteia, s-a propus renunțarea la schimbare, lăsând fiecărei țări decizia de a rămâne în permanență la ora standard sau la ora de vară.
Însă, până în prezent, decizia comună lipsește, iar mecanismul actual rămâne în vigoare. Pentru români, ajustarea ceasurilor continuă să fie o curiozitate, dar și o sursă de disconfort temporar, mai ales pentru cei cu un program mai sensibil la schimbări.
Și în anul 2026, românii vor trebui să se adapteze la această rutină anuală, în ciuda discuțiilor din Uniunea Europeană despre eficiența și beneficiile sale. Într-un final, ceasurile vor fi date înainte, iar zilele vor deveni mai luminoase, măcar temporar, în timp ce organismul va trebui să treacă peste această perturbare temporară.
