Conform Economica: România va notifica Comisia Europeană privind amânarea închiderii unor grupuri pe cărbune, inițial programate pentru a fi scoase din funcțiune la sfârșitul lunii august, ca urmare a situației delicate din sistemul energetic național și a riscurilor asociate cu asigurarea necesarului pentru iarna următoare. Decizia, care contravine jalonului 119 A din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizează renunțarea la închiderea unui grup de 330 MW de la Turceni și a două grupuri de la Craiova (300 MW total). Singura unitate pe cărbune care va fi închisă este CET Govora (100 MW), existând alternative pentru asigurarea energiei în acel punct. Nu este încă clară durata solicitării de amânare.
Această decizie survine după ce, în luna martie, grupul 4 al termocentralei Turceni (285 MW) a fost închis definitiv, pentru a respecta un alt jalon din PNRR. În prezent, la Turceni mai este operațional un singur grup din cele opt inițiale. La Rovinari, o altă centrală importantă a Complexului Energetic Oltenia (CEO), funcționează încă trei grupuri de câte 330 MW. Centrala Ișalnița a CEO a fost închisă complet, iar cea de la Craiova operează cu licență redusă la 130 MW și se află în insolvență.
Riscuri majore pentru siguranța sistemului energetic
Un studiu de adecvanță realizat de Transelectrica și transmis la Bruxelles a evidențiat riscuri majore pentru siguranța sistemului energetic românesc în scenariul în care majoritatea grupurilor mari pe cărbune ar fi închise anul viitor. Conform scenariului de bază, în condițiile în care noua centrală de la Mintia nu ar fi gata la timp și o unitate de la Cernavodă ar fi oprită pentru retubare, sistemul energetic nu ar putea funcționa în condiții de siguranță în majoritatea scenariilor de risc previzibile.
Situația de pe teren este deja complicată. Se anticipează că termocentrala de la Mintia nu va putea funcționa la capacitatea prognozată de 1.000 MW în această iarnă. De asemenea, noua centrală de la Iernut, de 430 MW, va opera doar în teste. Alte proiecte de grupuri noi pe gaze, precum cele ale Elcen sau viitoarele centrale ale CEO cu Tinmar/Alro, au termene de realizare mult mai îndepărtate, unele nefiind niciodată finalizate.
Seceta și debitul redus al Dunării afectează centralele hidro, iar funcționarea cu un singur reactor a centralei nucleare de la Cernavodă, dependentă de debitul râului, agravează situația. Sistemul energetic va intra în iarnă cu rezerve în lacurile de acumulare mult sub cele din anii trecuți, apa din acestea fiind utilizată pentru a acoperi vârful de consum. România a transmis deja Comisiei Europene și statelor membre o alertă timpurie cu privire la situația dificilă din domeniul energiei.
Consecințe financiare și legislative
Ministerul Energiei se așteaptă la pierderi de fonduri din componenta de grant a PNRR. Jalonul referitor la decarbonare are o valoare de 771 de milioane de euro, iar nerespectarea acestuia ar putea duce la pierderea integrală a sumei. Totuși, Guvernul speră la o abordare mai îngăduitoare din partea Bruxelles-ului, care ar putea lua în considerare progresul general realizat de România în implementarea măsurilor de reformă. În acest scenariu, o eventuală dezangajare ar fi substanțial mai redusă, calculată la aproximativ 17% din suma totală, respectiv 124,4 milioane de euro, dacă jalonul 119 A este evaluat izolat.
Problema este amplificată de o lege nouă, promovată de PSD și votată în Parlament, dar care nu a fost încă promulgată de președinte. Această lege ar stipula să nu se mai închidă nicio unitate pe cărbune până la apariția unei capacități alternative. Legea ar afecta acordurile asumate anterior de România, prin care jaloane anterioare din PNRR au fost considerate îndeplinite, putând duce la pierderea unui miliard de euro dacă țintele și jaloanele îndeplinite și plătite își pierd caracterul ireversibil.
La începutul lunii august 2025, un grup de 330 MW de la Turceni și două grupuri de la Craiova, cu o capacitate totală de 300 MW, erau programate pentru închidere, conform PNRR.
Sursa: Economica
