Conform Libertatea: România navighează un peisaj economic complicat, primind aprecieri pozitive de la agenții de rating pentru stabilitatea sa de investiții, în timp ce se confruntă cu provocări semnificative în absorbția fondurilor europene și în gestionarea crizelor energetice și a carburanților.
Provocări majore în absorbția fondurilor și gestionarea crizei
Autoritățile au obținut recent o validare importantă din partea a două agenții de rating, care au confirmat calificativul României ca țară atractivă pentru investiții. Cu toate acestea, succesul în accesarea ultimelor tranșe de fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) întâmpină obstacole serioase. În paralel, țara se confruntă cu o criză declarată în sectoarele energetic și al motorinei, soluțiile concrete părând să se contureze doar pe termen lung.
România și-a asumat un deficit bugetar de 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru finalul anului. Pentru a respecta ținta, este necesară o reducere drastică a cheltuielilor, de la nivelul de 9,3% înregistrat de guvernarea anterioară, la maximul admis de 3% conform tratatelor europene. Progresele înregistrate sunt vizibile, deficitul scăzând de la 3,64% în primele șase luni din 2025 la 2% în același interval din anul curent.
Economistul Andrei Caramitru a descris situația ca fiind una de „criză majoră, atât la nivel local, cât și regional”, subliniind necesitatea unor reforme clare. El a evidențiat un „blocaj guvernamental”, cu grupuri care se opun schimbării, comparând țara cu un „pacient ajuns la spital, dar care nu vrea niciun fel de operație, dar el e în precolaps”.
Necesitatea reformelor și impactul lor social
Atingerea țintelor deficitare depinde în mare măsură de implementarea reformelor asumate în cadrul PNRR, condiție esențială pentru deblocarea fondurilor europene. PNRR se apropie de final, la 31 august, iar adoptarea unor legi cheie, precum cea a salarizării și cele privind decarbonarea, generează tensiuni constante.
Creșterea taxelor de anul trecut a contribuit la o scădere a consumului, un factor care frânează economia și descurajează investițiile. Profesorul de economie Bogdan Glăvan a remarcat că deficitul stă bine, impactul majorării taxelor fiind vizibil, precum și în cheltuielile statului. Acesta explică prin inflația crescută, care a redus valoarea reală a pensiilor și salariilor înghețate, contribuind la scăderea deficitului.
Legea salarizării, un punct sensibil în PNRR
Legea salarizării reprezintă un obstacol major în calea PNRR, având cel mai mare impact social. Glăvan consideră că elaborarea unei astfel de legi este o „misiune imposibilă”, reflectând o mentalitate „militaristo-centralisto-colectivistă”. El argumentează că salariul este un preț, determinat de cerere și ofertă, iar intervenția statului prin legi specifice ar putea crea consecințe nedorite. Potrivit profesorului, scopul principal al legii nu este de a corecta inechitățile din sistemul public, ci de a stăvili o creștere necontrolată a salariilor prin intermediul unor bonusuri.
Sindicatele au protestat recent împotriva legii, anticipând o scădere a salariilor. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a asigurat că lefurile nu vor scădea, menționând o prevedere compensatorie pentru cei afectați, valabilă până în 2031. Cu toate acestea, sindicatele susțin că dispariția unor bonusuri va reduce netul salarial, iar compensarea ar putea dispărea după anul 2031. Bogdan Glăvan a subliniat că „statutul social al meseriei se duce în jos” prin înghețarea salariilor în contextul inflației.
Soluții de reducere a cheltuielilor și colectare a taxelor
Glăvan a indicat necesitatea reducerii cheltuielilor de funcționare ale statului, menționând administrația, sectoarele publice mari (prin extinderea sectorului privat) și eficientizarea companiilor de stat ca domenii unde s-ar putea interveni. Andrei Caramitru a punctat problema numărului mare de ordonatori de credite și a sugerat reechilibrarea administrației și educației. El a subliniat că la ANAF 30% din TVA nu este colectat, o mare parte provenind din importuri și firme de comerț.
Caramitru susține implementarea taxării inverse la TVA, ca o soluție pentru colectarea mai eficientă a impozitelor.
Criza energetică și piața carburanților
În ceea ce privește criza energetică, Glăvan a calificat situația ca fiind exasperantă, subliniind deciziile greșite din trecut legate de închiderea centralelor pe cărbune fără alternative pe gaze funcționale. Lipsa investițiilor în capacități de stocare, precum baterii, în comparație cu alte țări, contribuie la vulnerabilitatea sistemului. Andrei Caramitru a acuzat interesele din sectorul energetic, care ar favoriza prețuri mari, generând profituri substanțiale pentru anumiți jucători.
Pe piața carburanților, prețul motorinei a atins niveluri ridicate din cauza problemelor de livrare și a tensiunilor geopolitice din Marea Neagră și din zona Strâmtorii Ormuz. Caramitru consideră că statul trebuia să fie pregătit prin dezvoltarea unor terminale private de petrol și carburanți, menționând că Albania dispune de capacități de stocare mai mari.
Glăvan a pus scumpirile carburanților pe seama intervențiilor statului în economie, cum ar fi plafonarea prețurilor și taxele suplimentare impuse. El a avertizat că o fiscalitate fluctuantă și intervențiile dese descurajează investițiile în sectoare strategice precum energia.
Sursa: Libertatea
