Senatul României a aprobat tacit, la începutul lunii februarie 2026, un proiect de legislație care urmează să modifice radical modul în care energia produsă de prosumatori și micii producători din surse regenerabile este gestionată în rețea. Deși inițiativa are ca scop consolidarea securității cibernetice a sistemului energetic național, măsura a stârnit deja controverse aprinse în rândul comunității de prosumatori și a organizațiilor civice implicate în domeniu, care tem că această lege ar putea restrânge autonomie și ar putea duce la intervenții excesive în infrastructura privată.
## Legislație și reguli tehnice: o măsură pentru securitatea națională sau un obstacol pentru prosumatori?
Inițiativa legislativă, înregistrată între timp la Camera Deputaților, scoate în evidență o direcție clară: introducerea unor standarde tehnice obligatorii pentru accesul la rețelele electrice și pentru dispecerizarea energiei generate în surse regenerabile și cogenerare de înaltă eficiență. În esență, legile actuale ar urma să fie completate pentru unitățile de producție mici, în principal cele cu puteri instalate de până la 1 MW, reprezentând astfel majoritatea prosumatorilor, de la persoane fizice la mici comercianți.
Cea mai importantă noutate în domeniul securității cibernetice o reprezintă atribuirea competenței Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) de a impune reguli tehnice prin ordine administrative. Scopul, după cum afirmă inițiatorii, este „protejarea infrastructurii informatice a sistemului energetic național și prevenirea riscurilor de securitate generate de integrarea masivă a unităților descentralizate de producție.” Astfel, se intenționează ca orice echipament sau sistem de control al energiei distribuite să fie supus unor verificări stricte, discutându-se inclusiv despre auditul tehnic și informatic implementat la nivelul sutelor de mii de invertoare folosite de prosumatori.
## Reacția prosumatorilor: teama de supraveghere și riscul de dezavantaje economice
Decizia a fost primită cu reticență și critici dure din partea comunității de prosumatori. Asociațiile reprezentative și organizațiile civice din domeniu avertizează că această legislație ar putea avea efecte negative grave: posibilitatea limitării sau chiar opririi producției individuale de energie, în funcție de riscul pe care îl reprezintă pentru infrastructură, și, mai grav, dificultăți logistice și financiare majore pentru zecile de mii de prosumatori implicați: „Auditarea tehnică și informatică a unui număr foarte mare de echipamente diverse – sute de mii de invertoare, de diferite mărci și modele – ar presupune costuri uriașe, atât pentru realizarea acestor verificări, cât și pentru întreținere,” susțin reprezentanții asociațiilor civice.
Mai mult, temerile legate de pierderea autonomiei sunt vizibile. Criticii consideră că proiectul de lege ar putea devasta libertatea prosumatorilor de a gestiona propriile instalații, sub pretextul asigurării securității naționale. Există suspiciuni că normele vor privilegia o gestionare centralizată, unde statul sau actorii instituționali ar putea interveni direct în infrastructura privată, limitând controlul individual asupra energiei produse.
## Tensiuni instituționale și hazardul legislativ
Pe lângă opoziția societății civile, în joc s-au intrat și instituțiile statului. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și-a exprimat opinia critică față de proiect, susținând că acest pachet legislativ nu reflectă în mod corespunzător cadrul legal existent și că ignoră rolul său de autoritate specializată în securitatea cibernetică a sectorului energetic. În plus, ANRE nu doar că propune o reformulare, dar atrage atenția asupra faptului că normele ar trebui să se focalizeze pe protejarea infrastructurilor critice și a rețelelor strategice, și nu asupra fiecărui prosumator în parte.
De asemenea, Consiliul Concurenței a solicitat clarificări cu privire la domeniul de aplicare, pentru a evita interpretări ambigue în legislație. Într-un context în care peste 250.000 de prosumatori în România sunt conectați la rețea cu o putere totală de peste 3.000 MW, această legislație vizează, de fapt, o parte semnificativă a sistemului energetic descentralizat, transformând producția de energie regenerabilă dintr-un fenomen de nișă într-un aspect de securitate națională.
### Perspective și provocări pentru scena energetică
Transformarea perspectivei asupra energiei distribuite are implicații majore. Proiectul de lege pare să indică o schimbare de paradigmă, în care energia regenerabilă nu mai este doar o soluție ecologică, ci și un element vital în arhitectura securității cibernetice naționale. În această lumină, dezbaterea nu mai gravitează doar în jurul panourilor solare sau a invertoarelor, ci și în jurul controlului datelor, accesului la infrastructura digitală și echilibrului între libertatea individuală și securitatea colectivă.
Decizia finală a Camerei Deputaților va avea un impact decisiv asupra modului în care România va aborda descentralizarea energiei și securitatea infrastructurilor critice. Rămâne de văzut dacă legislația va fi ajustată pentru a proteja interesele prosumatorilor sau dacă va fi menținută varianta propusă, caracterizată de presiunea unei securități dur și un control mai restrictiv asupra producției din surse regenerabile, într-un context regional și european în care tranziția energetică și digitalizarea devin priorități ale strategiei naționale.
