Prețul energiei electrice în piața spot de la București atinge pragul zero pentru prima dată în acest an, în intervale de mai multe ore, chiar în plină iarnă. Această evoluție, observată pentru tranzacțiile din ziua următoare (6 martie), reflectă o schimbare semnificativă pe piața energetică românească, unde producția din surse regenerabile joacă un rol tot mai important. La orele 11:00-17:00, prețul mediu orar al energiei a scăzut la valori aproape de zero, oferindu-le consumatorilor și traderilor o perspectivă nouă asupra dinamicii pieței.
Fenomenul de preț zero și cauzele sale
Această situație nu este un simplu accident de piață, ci o consecință directă a creșterii rapide a capacității de producție din surse regenerabile, în special energia solară. În intervalul menționat, prețul a coborât, în unele momente, chiar la zero, ceea ce înseamnă că energia produsă în aceste intervale a fost vândută fără cost suplimentar. Analiza indică clar faptul că, odată cu intensificarea inserției de energie solară în rețea, prețurile din Piața pentru Ziua Următoare (PZU) se comprimă considerabil, chiar și în perioadele de vreme mai rece sau de început de primăvară.
Prognoza pentru ziua de 6 martie relevă o producție solară medie orară de circa 555 MW, un nivel foarte bun pentru această perioadă, concentrată în orele cu soare, și cu un factor de capacitate de 18%. La aceste valori se adaugă și o producție eoliană estimată în jur de 800 MW, ceea ce contribuie semnificativ la scăderea prețurilor. Combinarea acestor factori face ca, în perioadele cu soare, energia să fie disponibilă în cantități mari și la costuri aproape de zero, ceea ce a permis României să exporte energie în rețelele din Ungaria și Bulgaria în acele intervale.
Impactul creșterii celor mai moderne parcuri fotovoltaice și al prosumatorilor
De la un punct de vedere tehnologic, România a înregistrat o creștere spectaculoasă în domeniul fotovoltaic, cu o capacitate instalată de peste 3.300 MW în parcurile dispecerizabile, fiind a doua națiune din Europa din acest punct de vedere. Mai mult, punctele de producție ale prosumatorilor, mici producători casnici, adaugă alte 3.400 MW la total, consolidând rolul energiei solare în mixul energetic național. Anul 2025 a fost unul de referință, marcând cea mai mare creștere procentuală în Europa pentru sectorul fotovoltaic, cu un plus de 45% față de anul precedent.
România a atins, de altfel, un record național, în februarie, când producția instantanee de energie fotovoltaică a depășit pentru prima dată 2.048 MW, o cifră impresionantă față de recordul anterior de 1.866 MW înregistrat în iunie 2025, tot de Transelectrica. Aceste cifre reflectă o tendință clară de creștere și maturizare a sectorului, precum și o capacitate mai mare de a valorifica potențialul solar al țării.
Prețurile energiei în România comparate cu Europa și perspectivele pe termen mediu
Prețul mediu zilnic al energiei în piața PZU, de circa 113 euro/MWh, plasează România în poziție relativ favorabilă în comparație cu vecinii săi din Europa occidentală. Budgetul pentru consumatori și producători este mai stabil, având în vedere că prețurile spot din acest moment nu au atins nivelurile explozive ale altor piețe europene, chiar dacă prețul gazelor naturale, influențat de instabilitatea geopolitică și de variațiile globale ale LNG, a crescut în ultimul timp.
În aceste condiții, prețurile orare pentru energie în intervalele fără soare și în orele de vârful cererii încă se situează între 700 și 800 de lei/MWh, ceea ce conturează o piață dinamică și variată, capabilă să susțină un mix energetic diversificat. Deși prețul zero în orașele cheie poate părea o veste proastă pentru toate segmentele producției din regenerabile, în ansamblu acest fenomen reflectă o stabilizare a prețurilor și un potențial de export crescut, oferind perspective interesante pentru piața energetică românească și pentru investițiile în surse alternative.
Pe termen mediu, evoluțiile din piață, sprijinite de noile proiecte și de politicile de promovare a energiei verzi, indică o tendință de creștere a capacității regenerabile și de reducere a costurilor, facilitând însă și o piață mai echilibrată și mai competitivă. În ciuda provocărilor geopolitice și a fluctuațiilor de pe piețele globale de energie, România reușește să-și mențină poziția de pionier în domeniul solar și să valorifice oportunitățile oferite de tranziția energetică europeană.
