Recesiunea economică afectează România: Indicatorii arată o contracție îngrijorătoare
Economia românească a intrat oficial în recesiune tehnică, conform datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În ultimul trimestru din 2025, PIB-ul a înregistrat o contracție față de trimestrul anterior, pe fondul unei scăderi continue ce a început în toamna anului 2025. Totuși, pe ansamblul anului, România a avut o creștere economică de 0,6%, o cifră ce, la prima vedere, ar părea îmbucurătoare, dar care maschează o realitate mai complexă.
INS a operat, de asemenea, revizuiri asupra creșterii economice din primele trei trimestre ale anului trecut, iar statisticile confirmă o tendință îngrijorătoare. De exemplu, rezultatele din trimestrul I 2025 au fost corectate de la 100,1% la 99,4%, ceea ce pune sub semnul întrebării stabilitatea economică generala a țării.
Efecte asupra încrederii mediului de afaceri
Scăderea indicelui CONFIDEX, care a coborât de la 51,3 la 47,2, sugerează o diminuare a încrederii în economia națională de către antreprenori și investitori. Această percepție pesimistă a fost influențată de instabilitatea politică și economică existentă pe plan național și internațional. Ion Lixandru, CEO al Romtrailer, oferă o viziune pragmatică asupra situației: „Trebuie să te pregătești, să îți formezi o educație pentru reziliență”, subliniind necesitatea unui comportament prudent în managementul resurselor.
Dezvoltarea situației nu se reflectă uniform asupra tuturor sectoarelor economice. În timp ce comerțul și industria continuă să arate rezultate pozitive, construcțiile și transporturile rămân precaute. De asemenea, sectorul IT, odată în plină expansiune, se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza impactului inteligenței artificiale și al scăderii investițiilor.
Privind spre viitor: îngrijorări și provocări
Managerii români devin tot mai sceptici cu privire la viitor, 40% dintre ei raportând o deteriorare a situației financiare a companiilor lor în ultimele șase luni. De asemenea, 78% dintre aceștia consideră că contextul legislativ și fiscal se va deteriora în următoarele șase luni. Această stare de spirit reflectă o mare prudență în luarea deciziilor investiționale, precum și o nevoie acută de stabilitate din partea autorităților.
România se află astfel într-un moment crucial, în care tensiunile interne și internaționale pot amplifica riscurile economice. Ciprian Harabagiu, de la Decalex, atrage atenția asupra naturii artificiale a creșterii PIB-ului: „Este posibil ca PIB-ul să crească, dar nu știm cât de profitabil va fi. Deficitul poate să ne facă situația și mai complicată.”
Pe fondul acestor provocări, sectorul energetic ar putea reprezenta o oportunitate promițătoare, însă lipsa sprijinului instituțional riscă să limiteze potențialul României de a deveni un jucător regional semnificativ. De asemenea, în ciuda problemelor întâmpinate de sectorul IT, România rămâne un hub creativ, deschis către inovare în domeniul tehnologic.
Un aspect evident este nevoia de a repune educația și formarea profesională în centrul atenției. Deși există deficit de forță de muncă în sectorul blue collar, se impune o recalibrare a abordărilor educaționale pentru a pregăti tinerii în conformitate cu cerințele pieței.
Reacțiile îngrijorate ale antreprenorilor și managerilor sugerează că pentru a depăși aceste dificultăți, este esențială o cooperare eficientă între sectorul privat și autorități, care să întărească încrederea în starea economică a țării. Deocamdată, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în lunile următoare, dar toți indicatorii sugerează că România se află la o răscruce.
