Economia României, în recesiune tehnică: Ce ne așteaptă
Economia României a intrat într-o recesiune tehnică, conform datelor recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS). După două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), expertul economic Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, subliniază că perspectiva nu este deloc optimistă: „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori.”
În trimestrul IV al anului 2025, PIB-ul a scăzut cu 1,9% față de trimestrul III, având în vedere că, anterior, scăderea fusese deja de 0,2% comparativ cu trimestrul II. „Recesiunea tehnică se definește prin această tendință de scădere, iar acum îndeplinim criteriile tehnice pentru a fi considerați în recesiune”, a explicat Codirlașu.
Cauzele contracției economice
Din perspectiva economiștilor, principala cauză a recesiunii actuale o constituie reducerea consumului, care a fost motorul creșterii economice în anii anteriori. „Am avut o inflație de aproximativ 10%, iar creșterile salariale au fost mult mai modeste, de aproximativ 5%. Astfel, puterea de cumpărare a scăzut semnificativ, iar consumul a început să resimtă aceste efecte,” a adăugat Codirlașu.
În timp ce scăderea PIB-ului este un semn clar că economia traversează o perioadă dificilă, este important de menționat că pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu aproximativ 0,6%. Aceasta sugerează că recesiunea tehnică nu implică neapărat o scădere economică anuală severă.
Reacția autorităților și perspectiva viitoare
Premierul Ilie Bolojan a declarat că recesiunea tehnică este un fenomen anticipat, parte a tranziției de la un model economic bazat pe consum la unul bazat pe investiții. „Trebuie să vedem acest proces ca o corecție necesară, nu ca o criză totală,” a subliniat Bolojan. Cu toate acestea, economiștii avertizează că viitorul economic al României va depinde de măsurile fiscale adoptate de autorități.
„Reducerea deficitului bugetar ar trebui să fie realizată prin tăierea cheltuielilor publice și nu prin creșterea impozitelor, care nu face altceva decât să stingă și mai mult puterea de cumpărare a populației,” a afirmat Codirlașu. Atât Bolojan, cât și Giosan, consilier economic, au subliniat că recesiunile tehnice sunt parte din ciclurile economice și nu constituie neapărat un motiv de alarmă, cu condiția să fie gestionate corect.
Cu toate acestea, Codirlașu a tras un semnal de alarmă, susținând că România riscă o perioadă de stagflație, caracterizată prin stagnare economică și inflație înaltă. Această combinație ar putea îngreuna implementarea unor politici economice eficiente, din moment ce instrumentele clasice de control al inflației ar putea, de fapt, să accentueze recesiunea.
În concluzie, deși recesiunea tehnică nu este întotdeauna sinonimă cu o criză economică totală, provocările care se conturează pe orizontul economic al României rămân semnificative. În funcție de măsurile adoptate în perioada următoare, revenirea pe un trend ascendent ar putea depinde de reformele necesare pentru a sprijini consumul și investițiile, chiar dacă perspectivele pentru 2026 rămân în continuare moderate.
