Conform Mediafax: Spania oferă un sprijin fiscal semnificativ familiilor, prin acordarea unui „minim personal și familial” care crește odată cu numărul de copii. În România, însă, avantajele fiscale pentru familiile cu copii sunt mult mai restrânse, contribuind la o diferență mult mai mică în venitul net lunar al unui salariat singur comparativ cu unul cu responsabilități familiale.
Diferențe notabile în sistemul fiscal
Contribuțiile sociale obligatorii, precum CAS (contribuția la pensie) și CASS (contribuția la sănătate), nu scad în funcție de numărul de copii în România. De asemenea, deducerile fiscale disponibile au un impact redus asupra salariului net, lăsând un decalaj mic între venitul unui angajat fără obligații familiale și unul care are copii în întreținere.
În contrast, sistemul fiscal spaniol acordă o importanță mult mai mare numărului de copii și persoanelor aflate în întreținere. Această abordare se reflectă direct în cuantumul impozitelor plătite, familiile numeroase beneficiind de o povară fiscală mai mică.
Concret, în Spania, există un „minim personal și familial” care este un prag de venit neimpozabil. Acesta crește proporțional cu numărul de copii pe care îi are o persoană, oferind un avantaj tangibil la calculul impozitului pe venit. Acest sistem încurajează, pe de o parte, natalitatea și, pe de altă parte, sprijină financiar familiile în creșterea copiilor.
În România, situația este diferită. Deși există deduceri personale pentru salariații cu venituri sub un anumit prag, acestea nu sunt indexate corespunzător numărului de copii. Astfel, impactul acestor deduceri asupra contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit este limitat, iar diferența în salariul net între un angajat singur și unul cu copii este relativ mică.
Această discrepanță în politicile fiscale poate influența deciziile financiare ale familiilor și poate pune presiune suplimentară pe părinții cu venituri modeste. În timp ce în Spania statul încearcă activ să atenueze povara creșterii copiilor prin facilități fiscale, în România, responsabilitatea financiară cade în mare măsură pe umerii familiilor, cu un sprijin din partea statului mult mai puțin substanțial.
Studiul a comparat situația unui român singur cu cea a unui salariat care are mai mulți copii, subliniind diferențele concrete în sumele plătite către stat. Detaliile financiare complete și comparația directă între cele două sisteme fiscale sunt disponibile pentru consultare.
În Spania, legislația fiscală reflectă o preocupare mai mare pentru susținerea familiei, integrând în mod direct numărul de copii ca un factor determinant în calculul obligațiilor fiscale. Această abordare se traduce printr-un „minim personal și familial” mai generos, adaptat la componența familiei.
Sursa: Mediafax
