Conform Digi24: România riscă să piardă 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neadoptării legii salarizării unitare. Economiștii avertizează că această sumă va trebui înlocuită cu împrumuturi costisitoare, ducând la cheltuieli suplimentare anuale estimate la peste 50 de milioane de euro.
Împrumuturi scumpe în locul banilor europeni
Potrivit economistului Adrian Mitroi, pierderea celor 770 de milioane de euro din PNRR reprezintă un eșec major pentru economia românească. „Cash-ul acela este pierdut”, a declarat Mitroi, subliniind că suma echivalează cu aproximativ 3,8 miliarde de lei. La ratele actuale ale dobânzilor pentru împrumuturile locale, de circa 6,5-7%, costurile suplimentare s-ar putea ridica la peste 50 de milioane de euro pe an, adică aproape 5 milioane de euro lunar. Acești bani, consideră economistul, au fost pierduți fără un motiv clar.
România va fi nevoită să acopere această gaură bugetară fie prin noi împrumuturi pe piețele interne și externe, fie prin creșterea deficitului bugetar. Mitroi atrage atenția că piața internă de finanțare este deja limitată, atingând capacitatea maximă de absorbție. Acest lucru va forța statul să apeleze la surse externe, care vor fi inevitabil mai scumpe. El critică, de asemenea, lipsa de seriozitate a politicienilor, care, în loc să discute despre soluții, se acuză reciproc pentru eșecul legii salarizării, ignorând gravitatea consecințelor financiare.
Riscul retrogradării ratingului de țară
Pe lângă costurile directe ale finanțării, eșecul adoptării legii salarizării unitare crește riscul ca agențiile de rating să revizuiască în scădere ratingul de țară al României. Acest lucru ar face împrumuturile viitoare și mai costisitoare și ar diminua încrederea investitorilor străini. Adrian Mitroi consideră că probabilitatea unei retrogradări crește exponențial în contextul politicienilor care evită discuțiile esențiale și lasă problemele nerezolvate.
Economistul a propus o soluție temporară care ar fi putut salva situația: prelungirea prin lege a aplicării contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei. Această măsură ar fi generat venitul necesar pentru a acoperi deficitul bugetar identificat de Comisia Europeană, demonstrând astfel existența unei surse de finanțare. Chiar dacă recunoaște că o astfel de măsură ar fi fost un compromis și nu o soluție pe termen lung, Mitroi susține că ar fi fost esențială pentru a obține banii europeni și a evita consecințele negative.
Tensiunile politice pe tema legii salarizării au continuat, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, atribuind responsabilitatea PSD pentru blocarea proiectului din motive electorale. În replică, fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a acuzat Guvernul condus de Nicolae Ciucă (referindu-se la premierul desemnat de la acea vreme, Marcel Ciolacu, dar sursa vorbește despre Guvernul Bolojan, posibil o eroare de transcriere în textul original) pentru proiectul neconform cu cerințele europene.
În acest context, Parlamentul ar fi putut, printr-o decizie rapidă, să prelungescă aplicarea CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 de lei, oferind astfel Comisiei Europene o garanție a acoperirii financiare. Mitroi subliniază că astfel s-ar fi demonstrat existența sursei banilor și s-ar fi putut găsi ulterior alte soluții. Pierderea banilor PNRR va avea consecințe multiple, inclusiv asupra altor reforme legislative planificate și asupra imaginii economice a țării.
Sursa: Digi24
