Banca Națională a României (BNR) menține dobânda de politică monetară la 6,5%
București – Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința de politică monetară din 7 aprilie, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Decizia vine pe fondul presiunilor dezinflaționiste generate de cererea agregată, dar și al efectelor inflaționiste anticipate din cauza crizei din Orientul Mijlociu.
Perspectivele inflației și impactul geopolitic
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația core2 ajustată a stagnat, înregistrând o ușoară scădere în primele două luni, până la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Estimările anterioare conflictului din Orientul Mijlocii indicau o inflație de 3,9% la sfârșitul anului.
Potrivit evaluărilor BNR, inflația anuală va crește în trimestrul doi al acestui an, depășind previziunile inițiale, în principal din cauza prețurilor mai mari la combustibili. Creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, este factorul cheie. Aportul dat de efectele de bază nefavorabile din sectorul energetic, dar și de expirarea schemei de plafonare a prețului energiei electrice și creșterea TVA și accizelor, vor avea un impact major asupra evoluției inflației.
Incertitudini interne și externe
Complexul de incertitudini interne, legate de continuarea consolidării fiscale, și cele externe, legate de evenimentele din Orientul Mijlociu, influențează deciziile BNR. Acestea includ efectele asupra economiilor și inflației în Europa și la nivel mondial, precum și asupra costurilor de finanțare. Drept urmare, posibilitatea unei reduceri a dobânzii a fost amânată, până la clarificarea situației. BNR subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, pentru a sprijini creșterea economică sustenabilă.
Erste Group anticipează ca o eventuală reducere a dobânzii să fie luată în calcul nu mai devreme de ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie, odată cu actualizarea prognozelor. Perspectivele pe termen scurt pentru inflație s-au modificat, Erste Group revizuind estimările de inflație la sfârșitul anului la 5,1%, de la 4,6%.
Activitatea economică arată o ușoară revenire în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu trimestrul precedent, însoțită totuși de o scădere anuală a dinamicii PIB. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către gospodării au suferit scăderi accentuate, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a continuat să scadă. Producția industrială a înregistrat o contracție semnificativă, în timp ce exporturile de bunuri și servicii au intrat în teritoriu negativ. Deficitul comercial și cel de cont curent au continuat să scadă.
Consolidarea bugetară inițiată în 2025 va consolida, în viitor, presiunile dezinflaționiste, cu implicații favorabile asupra așteptărilor inflaționiste și a ajustării deficitului de cont curent.
Absorbția și utilizarea fondurilor UE, în special cele din cadrul PNRR, sunt esențiale pentru a contracara efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, dar și pentru implementarea reformelor structurale necesare.
