România se îndreaptă către devenirea unui punct strategic în lanțul global de aprovizionare cu materiale rare, o resursă elementară în fabricarea tehnologiilor de înaltă precizie. Decizia de a deveni un jucător important în acest domeniu vine într-un moment în care pământurile rare devin o “monedă” geopolitică, rivalizată de puteri precum China și Statele Unite. Recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat semnarea unui protocol de cooperare cu o companie americană listată pe NASDAQ, pentru aducerea și rafinarea în România a minereului extras din Groenlanda. Acest proiect ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei locale și poziției României în economia globală a materialelor strategice.
Feldioara, în centrul unui nou circuit industrial pentru materiale rare
Dezbaterea despre pământurile rare nu se limitează la extracție, ci se extinde la etapa de rafinare, despre care oficialii susțin că este “gâtul de sticlă” al întregului lanț. În acest moment, peste 80% din capacitățile mondiale de procesare a acestor materiale se află în Asia, ceea ce face ca Europa și Statele Unite să caute alternative. În acest context, România vizează crearea unui ciclu industrial complet – de la extracție și până la rafinare – pentru a-și asigura independența, precum și pentru a deveni un centru de referință pentru tehnologiile avansate.
Potrivit declarațiilor oficiale, Groenlanda va fi sursa materiei prime, iar partenerul american va deține un contract de concesiune pentru exploatare. Întreaga infrastructură va fi concentrată la Feldioara, în județul Brașov, unde s-ar putea procesa chiar până la jumătate din pământurile rare provenite din Groenlanda. În plus, dacă proiectul va prinde contur, această platformă industrială ar putea duce chiar la crearea unei capacități europene de rafinare, reducând dependența de piețele asiatice. O rafinărie funcțională ar fi un catalizator pentru atragerea altor companii high-tech, interesate să reducă costurile și să asigure securitatea aprovizionării cu materiale strategice.
Investiții mari și parteneriate strategice pentru un hub al tehnologiilor de vârf
Pe partea de finanțare, s-au discutat sume de până la trei miliarde de euro pentru dezvoltarea acestui proiect, însă oficialii subliniază că estimările depind de ritmul de implementare. În funcție de rapiditatea progresului, suma ar putea fi acoperită pe parcursul următorilor 10 ani, pe măsura consolidării lanțului de valorificare a resurselor. Primul obiectiv rămâne punerea în funcțiune a rafinăriei, iar ulterior planurile prevede extinderea capabilităților tehnologice pentru a include și alte procese conexe.
Contextul industriei minieră a materialelor rare nu este unul nou pentru România, însă inițiativele recente de colaborare cu companii din afara țării indică o schimbare de paradigmă. Ministerul Energiei a arătat deja interes pentru o colaborare cu Critical Metals Corp, alături de Nuclearelectrica și FPCU Feldioara, vizând crearea unei capacități de procesare care să transforme România într-un furnizor constant pentru industrii avansate precum microprocesoarele, tehnologia aerospațială și apărarea. În această logică, resursele din țară, precum grafitul, cuprul sau grafenul, pot deveni fundamentul unor tehnologii moderne, precum vehiculele electrice, turbinele eoliene, centrele de date pentru inteligență artificială sau sisteme de apărare complexe.
În plus, oficialii subliniază că România dispune de o poziție strategică în Europa, având 16 dintre cele 32 de elemente critice necesare pentru autonomia industriei europene. Printre resursele vizate se numără și grafitul, iar în plan sunt și proiecte de valoare precum prelucrarea magneziului la Băița sau rafinarea cuprului în Hunedoara, proiecte finanțate cu fonduri europene de aproape 600 de milioane de euro. Potrivit declarațiilor, aceste inițiative urmăresc să transforme resursele naturale ale României din simple materii prime în industrii cu valoare adăugată mare, consolidând astfel poziția țării în rețeaua geopolitică a materiilor strategice.
Perioada următoare va fi crucială pentru concretizarea acestor planuri, iar succesul lor va depinde de capacitatea de a atrage investiții, de parteneriate strategice și de o viziune clară asupra dezvoltării industriei jewe în cercetare și inovare. Într-un context global în care controlul asupra resurselor critice devine un element fundamental al puterii geopolitice, România caută să-și croiască un drum propriu spre autonomie și tehnologie de vârf.
