Conform Economistul.ro: Europenii cumpără tot mai mult bilete online, dar România, pe ultimele locuri
Unul din patru locuitori ai Uniunii Europene a achiziționat online bilete pentru evenimente în primele trei luni ale anului 2025, procentul crescând la 26,8%, față de 23% în 2024. Deși tendința generală indică o digitalizare accelerată a accesului la cultură, diferențele dintre statele membre rămân semnificative. România, cu doar 12,6% din populație implicată în astfel de achiziții, se clasează pe penultimul loc în UE, fiind depășită doar de Bulgaria (11,4%).
Irlanda conduce detașat în acest clasament, cu o pondere de 51,5% a celor care au cumpărat online bilete pentru evenimente. Țările de Jos și Danemarca se mențin, de asemenea, în top, cu procente de 48,1%, respectiv 47,9%. La polul opus, alături de România și Bulgaria, se află Italia, unde doar 14,2% dintre locuitori au apelat la platformele digitale pentru achiziționarea de bilete.
Analiza Eurostat, realizată pe gospodării și persoane, scoate în evidență și decalajul dintre mediul urban și cel rural. 34% dintre utilizatorii de internet din orașe au cumpărat bilete online, în timp ce în mediul rural procentul scade la 23%. Această discrepanță este parțial atribuită accesului mai facil la oferte culturale și la conexiuni rapide la internet în zonele urbane, precum și densității mai mari a evenimentelor organizate în marile centre urbane.
Vârsta influențează, de asemenea, comportamentul de achiziție. Grupa de vârstă 25-34 de ani este cea mai activă în cumpărarea online a serviciilor culturale, cu o tendință de scădere odată cu înaintarea în vârstă. Studenții, în special, demonstrează o utilizare ridicată a achizițiilor culturale digitale, 36% dintre cei care folosesc internetul cumpărând bilete pentru evenimente, aceasta fiind cea mai populară categorie pentru acest segment.
Abonamentele pentru filme, seriale și evenimente sportive rămân cele mai populare achiziții culturale online la nivel european, 33% dintre utilizatorii de internet având astfel de abonamente. Biletele pentru evenimente se clasează pe locul doi, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical (23%). Achizițiile de jocuri sub formă de copii digitale (12%) depășesc streamingul de jocuri (6%), indicând o preferință pentru posesia directă a conținutului în acest domeniu.
Comparativ, achiziționarea de cărți tipărite a fost realizată de 16% dintre utilizatorii de internet în 2024, în timp ce cărțile electronice și audiobook-urile au fost cumpărate de 9%. Pentru muzică și conținut video, tendința este inversă, digitalul fiind mai prezent decât suporturile fizice. Diferențele geografice sunt prezente și în aceste categorii, state precum Irlanda, Danemarca și Țările de Jos confirmându-și poziția fruntașă, în timp ce România și Bulgaria rămân în partea inferioară a clasamentelor.
Datele Eurostat indică, de asemenea, o utilizare crescută a internetului pentru diverse activități culturale. 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit internetul în 2025. Citirea știrilor online a atins 71% dintre utilizatori, urmând ca vizionarea de conținut video pe internet să ajungă la 79%, ascultarea sau descărcarea de muzică la 65%, iar jocurile online la 34%.
Un alt aspect relevant este impactul nivelului de educație asupra consumului cultural digital. Persoanele cu un nivel de educație ridicat demonstrează o utilizare mai mare a internetului pentru știri online (83%), streaming video (86%) și muzică (74%), comparativ cu cei cu un nivel de educație redus. Jocurile reprezintă o excepție, fiind mai populare în rândul grupului cu un nivel mai scăzut de educație formală.
În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că au folosit astfel de instrumente în primele trei luni ale anului 2025. Acest procent atinge 65% în rândul tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani și scade drastic la 8% pentru categoria de vârstă 65-74 de ani. Studenții sunt cea mai activă grupă, cu o utilizare de 72%. România înregistrează cea mai mică pondere din UE în acest domeniu, cu 19%.
Sursa: Economistul.ro
