Conform Economistul.ro: România în coada clasamentului european la cumpărarea de bilete online
Doar 12,6% dintre români au achiziționat online bilete pentru evenimente în 2025, plasând țara noastră pe penultimul loc în Uniunea Europeană, imediat deasupra Bulgariei (11,4%). Procentul este drastic mai mic comparativ cu media europeană, unde un sfert din populație a apelat la platformele digitale pentru a-și asigura accesul la diverse manifestări culturale și sportive.
În timp ce în Irlanda peste jumătate dintre locuitori (51,5%) au cumpărat online bilete, România se confruntă cu un decalaj semnificativ. Această discrepanță arată o adaptare mai lentă a publicului român la digitalizarea consumului cultural, dar și o posibilă lipsă de acces sau de familiaritate cu aceste platforme.
Dezvoltarea pieței digitale în UE
La nivelul Uniunii Europene, ponderea persoanelor care au cumpărat online bilete pentru evenimente a crescut la 26,8% în 2025, de la 23% în anul precedent. Această creștere constantă semnalează o tendință clară către digitalizarea achizițiilor culturale și de divertisment pe continent.
Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%) se numără printre statele membre cu cele mai ridicate rate de adopție, sugerând o infrastructură digitală robustă și o cultură a consumului online bine înrădăcinată. Italia, cu 14,2%, se apropie de nivelul României și Bulgariei, indicând posibile provocări similare în adoptarea acestor servicii.
Diferența este și mai pronunțată între mediul urban și cel rural. În orașele europene, 34% dintre utilizatorii de internet au cumpărat bilete online, comparativ cu doar 23% în zonele rurale. Acest decalaj este atribuit, parțial, accesului mai facil la evenimente și la conexiuni de internet mai rapide în aglomerările urbane.
Abonamentele digitale domină piața culturală online
Achizițiile de bilete online reprezintă doar o parte dintr-un peisaj mai larg al consumului cultural digital. Abonamentele plătite pentru filme, seriale și transmisiuni sportive sunt cele mai populare, cu 33% dintre utilizatorii de internet din UE având astfel de servicii în 2025.
Streamingul muzical se situează pe locul al treilea, cu 23% dintre utilizatori, în timp ce jocurile digitale, fie prin achiziție directă (12%), fie prin streaming (6%), au o prezență mai modestă. Interesant este că, în cazul cărților, cele tipărite continuă să fie preferate în fața celor electronice sau audiobook-urilor, conform datelor din 2024.
Vârsta și nivelul de educație influențează, de asemenea, comportamentul de cumpărare online. Tinerii între 25 și 34 de ani, alături de studenți, sunt cei mai activi în achiziționarea de servicii culturale digitale. Nivelul de educație ridicat este, de asemenea, corelat cu o probabilitate mai mare de a cumpăra online produse și servicii culturale. Diferențele bazate pe gen sunt minime în cazul biletelor pentru evenimente, spre deosebire de alte categorii, precum jocurile.
În ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, România se află, din nou, în partea de jos a clasamentului european, cu doar 19% dintre utilizatorii de internet declarând că au folosit astfel de instrumente în 2025. Acest lucru subliniază o tendință generală de adoptare mai lentă a noilor tehnologii digitale în comparație cu alte state membre.
Sursa: Economistul.ro
