Economia României în declin: PIB-ul scade în T4/2025
Economia României a înregistrat o creștere de doar 0,1% în trimestrul patru al anului 2025 pe seria brută, în timp ce pe seria ajustată sezonier a scăzut cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Aceste date alarmante au fost publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), evidențiind o contracție de 1,9% raportat la trimestrul anterior. La nivelul întregului an, creșterea economică a fost de 0,6%, cifre care reflectă turbulențele economice cu care se confruntă țara.
Prognoze revizuite și impactul inflației
Comisia Europeană anticipa, în noiembrie 2025, o creștere economică moderată de 0,7% pentru România în întregul an, cu o estimare ușor optimistă de 1,1% pentru 2026. Evoluțiile economice nu sunt însă îmbucurătoare, iar actuala consolidare fiscală se dovedește a fi un obstacol major atât pentru consumul privat, cât și pentru cel public. “Inflația, care a atins un nivel alarmant de 9,7% în 2025, își va pune amprenta asupra consumului”, a declarat un expert economic al Comisiei.
Unii analiști au subliniat că, față de prognozele inițiale din începutul anului 2025, când se estima o creștere economică de 1,4%, actualele estimări par să fie minimaliste. Banca Mondială a revizuit, de asemenea, previziunile privind creșterea PIB-ului, mizați pe 0,8% în 2025 și 1,3% pentru 2026, conform raportului său Global Economic Prospects publicat în ianuarie 2026.
Stagnare și măsuri fiscale
În ceea ce privește outlook-ul pe termen scurt, Banca Națională a României (BNR) a indicat în cadrul ultimei sale ședințe că prima parte a anului 2026 va aduce o stagnare. “Atât T4/2025, cât și T1/2026 vor fi perioade în care creșterea nu se va simți”, a menționat un oficial al BNR. Impactul măsurilor fiscale adoptate recent, în paralel cu inflația persistentă, va fi semnificativ asupra dinamicii economice.
Scăderile consecutive din ultimele luni sunt îngrijorătoare, iar analizele recente sugerează că economia românească se află într-un impas. Conform datelor INS, în T1 s-a înregistrat o creștere de 0,3%, aceeași valoare fiind observată și în T2, iar T3 a adus o ușoară îmbunătățire cu 1,7%. Aceste cifre sugerează o tendință de stagnare, în fața căreia autoritățile se vor vedea nevoite să ia măsuri rapide și eficiente.
Reprezentanții mediului de afaceri au apreciat că vehicularea acestor informații va necesita o reacție promptă din partea Guvernului și a instituțiilor financiare. “Avem nevoie de politici economice coerente care să revitalizeze piața muncii și consumul, înainte de a fi prea târziu”, a declarat un antreprenor local, punând accent pe urgența unei reforme structurale.
România traversează o perioadă economică tumultoasă, cu provocări evidente în fața inflației și a stagnării economice. Perspectivele de creștere sunt oarecum îngrijorătoare, iar autoritățile sunt sub presiune să răspundă în mod eficient. Asemenea evoluții vor modela viitorul economic al țării, iar măsurile adoptate în următoarele luni vor fi decisive pentru a schimba traiectoria actuală.
