Salariile „la negru” din trecut afectează direct pensiile de azi
În anii ’90 și 2000, mulți români au lucrat cu contracte care arătau salarii minime pe hârtie, în timp ce diferența până la suma reală era plătită „la negru”. Această practică, răspândită în special în mediul privat, avea drept scop evitarea taxelor și contribuțiilor la stat. Astăzi, consecințele acestei strategii ilegale se resimt direct în veniturile pe care le primesc acești oameni la pensie.
Cum funcționa sistemul „la negru”
Mecanismul era simplu: angajatorul declara un salariu oficial, pe care se calculau impozitele și contribuțiile la asigurările sociale de stat. Restul banilor, care reprezenta de cele mai multe ori majoritatea salariului, era plătit direct angajatului, fără a fi trecut prin acte. Această sumă nu era supusă impozitării și, implicit, nu contribuia la acumularea de puncte pentru pensie. Astfel, statul era privat de venituri, iar angajații aveau impresia unui câștig imediat mai mare.
Pentru mulți, salariul „la negru” părea o soluție atractivă. Venitul net era mai mare, iar angajații nu simțeau direct impactul evaziunii fiscale. Cu toate acestea, consecințele pe termen lung sunt semnificative și afectează calitatea vieții la vârsta a treia.
Impactul direct asupra pensiilor
Sistemul de pensii din România este contributiv, ceea ce înseamnă că valoarea pensiei este influențată direct de contribuțiile plătite de-a lungul vieții active. Contribuțiile aferente salariilor „la negru” nu au fost niciodată luate în calcul. Astfel, persoanele care au lucrat preponderent cu astfel de contracte se confruntă acum cu pensii mai mici decât ar fi meritat, în raport cu munca prestată.
Calculul pensiei se bazează pe punctajul anual realizat de fiecare persoană. Punctajul anual este determinat de salariul pe care s-a plătit contribuția de asigurări sociale. Cu cât salariul oficial este mai mic (și, implicit, contribuțiile mai mici), cu atât punctajul este mai mic, iar pensia, la final, va fi mai mică.
În plus, această practică a creat inechități în sistemul de pensii. Cei care au plătit contribuții la un salariu real, integral, contribuie la menținerea unui sistem care, la rândul său, este influențat de cei care au evitat plata acestor contribuții.
Măsuri și provocări
Guvernul a încercat să combată munca „la negru” prin diverse măsuri, inclusiv controale mai riguroase și sancțiuni pentru angajatori. Cu toate acestea, fenomenul este persistent, fiind influențat de factori precum lipsa de educație financiară, presiunile economice și, uneori, neglijența autorităților. Combaterea evaziunii fiscale și a muncii nedeclarate rămâne o provocare majoră.
În 2023, numărul total de pensionari de drepturi care au primit pensie de urmaș s-a ridicat la peste 560.000 de persoane.
