Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a avut miercuri o întâlnire crucială cu reprezentanți europeni, reiterând angajamentul ţării noastre de a-și consolida capacitatea de răspuns în situații de criză sanitară și subliniind importanța colaborării la nivel european pentru gestionarea eficientă a situațiilor de urgență. La discuție au participat secretarul de stat Raed Arafat, șeful DSU, precum și directorul general al agenției HERA — o entitate a Comisiei Europene dedicată pregătirii și răspunsului în situații de urgență, un partener-cheie în eforturile de consolidare a sistemului european de sănătate.
Contextul actual, în care sistemul de sănătate românesc continuă să se confrunte cu provocări majore, a fost un subiect central al întâlnirii. În ultimii ani, presiunea pusă pe spitale, în special pe unitățile de primiri-urgențe, a crescut considerabil, cauzată atât de volumul mare de pacienți, cât și de nevoia de reorientare a resurselor spre cazurile critice. Ministrul Rogobete a punctat clar problema: „Încă există presiune mare la Primiri-Urgențe. Mulți pacienți ajung acolo pentru probleme care ar putea fi rezolvate în ambulatoriu, iar acest lucru afectează capacitatea spitalelor de a răspunde rapid atunci când apar cazuri cu adevărat critice. În pregătirea pentru situații de criză avem nevoie de organizare, protocoale clare și capacitatea sistemului de a funcționa sub presiune. În situațiile critice, fiecare minut contează. Terapia intensivă trebuie să fie pregătită pentru pacient, nu pacientul să ajungă să aștepte terapia intensivă”, a scris ministrul pe contul său de social media, reafirmând nevoia unei restructurări serioase a modului în care sunt gestionate resursele sanitare.
Capacitatea de intervenție și organizare în fața crizei
Un alt subiect de mare importanță abordat în cadrul întâlnirii a vizat dezvoltarea unor modele eficiente pentru gestionarea situațiilor de urgență în domeniul terapiei intensive. România, precum și alte țări europene, se confruntă periodic cu tensiuni asupra sistemului de sănătate, mai ales în perioade de criză, fie ele cauzate de pandemii, dezastre naturale sau alte evenimente neașteptate. În acest context, parteneriatul cu HERA și schimburile de expertiză europene sunt percepute ca soluții esențiale pentru îmbunătățirea reacției interne.
„Colaborarea dintre structurile de intervenție și sistemul de sănătate este esențială atunci când vorbim despre capacitatea unui stat de a răspunde eficient în situații de urgență”, a explicat Rogobete. El a subliniat importanța unor mecanisme de intervenție bine structurate, în care resursele umane și logistica să se completeze pentru un răspuns rapid și coordonat. „Un stat poate avea mecanisme de intervenție bine organizate, poate avea armată și structuri de protecție civilă puternice, dar fără un sistem de sănătate solid capacitatea reală de răspuns rămâne limitată”, a adăugat oficialul.
România și provocările europene în gestionarea crizelor sanitare
HERA a fost creată pentru a ajuta statele membre să își întărească mijloacele de răspuns în fața crizelor sanitare, prin dezvoltarea de parteneriate și proiecte menite să crească reziliența sistemelor naționale. Rogobete a explicat că, în ciuda resurselor și mecanismelor naționale, crizele neașteptate nu pot fi întotdeauna evitate sau gestionate eficient fără o colaborare solidă la nivel european.
„Crizele nu pot fi evitate întotdeauna. Dar un sistem de sănătate pregătit schimbă complet modul în care răspundem la ele”, a declarat ministrul, evidențiind faptul că parteneriatele și schimbul de know-how pot constitui diferența între o reacție superficială și o intervenție promptă, ce poate salva vieți.
Perspectivele viitoare sunt încurajatoare, deoarece, odată cu consolidarea acestor mecanisme și cu o mai bună coordonare europeană, România își poate întări eficiența în gestionarea circumstanțelor de criză. Întâlnirea de miercuri îi confirmă angajamentul guvernului de a integra aceste învățături în strategia națională, pentru a fi mai bine pregătită pentru provocările viitoare, indiferent de natura lor.
