Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a primit rezultatul analizelor de laborator efectuate la Institutul Național de Medicină Legală, care confirmă că edilul nu a consumat substanțe interzise. Această clarificare vine după o serie de acuzații și controverse mediatice generate de un test rapid antidrog, care indicase, inițial, un rezultat pozitiv pentru cocaină.
### Între suspiciuni și justificări oficiale
La scurt timp după ce rezultatul testului rapid a devenit public, Robert Negoiță a publicat pe Facebook rezultatul oficial emis de INML, adăugând un comentariu care a stârnit curiozitatea și chiar suspiciune, „Ca să nu fie ceva neclar”. În cadrul procesului juridic în care edilul se afla pentru contestarea controlului judiciar dispus de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, acesta a acceptat participarea la testarea rapidă antidrog, deși avocatul său l-a sfătuit să refuze, temându-se de rezultate eronate.
„Nu am consumat niciodată droguri și voi merge la Institutul de Medicină Legală pentru a clarifica situația”, a spus Negoiță imediat după ce testul rapid indicase o posibilă consumare de cocaină. În prezent, rezultatul final al analizelor de laborator a confirmat afirmația sa, indicând faptul că edilul nu a consumat substanțe interzise.
Specialiștii atenționează, totuși, asupra limitărilor testelor rapide antidrog, care pot genera rezultate fals-pozitive, influențate de anumite medicații sau alimente, și recomandă doar analizele de laborator ca fiind definitive.
### Casestudii: cazul Negoiță și al primarului din Sectorul 4
Reacția publică nu este singulară. În septembrie 2025, un alt edil, Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, a fost implicat într-un proces similar. Testul rapid, efectuat tot de Marian Ceaușescu, a indicat o prezență aparentă de marijuana în sistemul său, însă analiza efectuată de INML a infirmat această concluzie, prezentând rezultate negative.
Băluță a făcut două teste rapide, unul pentru marijuana și unul pentru cocaină, rezultatul fiind doar pentru primul, și a prezentat ulterior analize medicale care contraziceau testele rapide, fiind emise de Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni. În cazul său, rezultatele laboratorului au clarificat situația, subliniind limitiile și potențialele capcane ale testelor rapide.
### Revenirea discuției despre cele mai fiabile metode de testare
De-a lungul timpului, astfel de incidente au readus în discuție credibilitatea metodelor rapide de screening antidrog. Experții indică faptul că aceste teste, deși utile pentru verificări imediate, nu trebuie considerate definitive, fiind susceptibile la rezultatele fals-pozitive. În ambele cazuri, analizele de laborator au fost decisive în clarificarea situației și în refacerea imaginii publice a celor implicați, chiar dacă inițial rezultatele rapide au creat suspiciuni.
În ultimele zile, rezultatul oficial al INML pentru Robert Negoiță a pus capăt unui episod tensionat care a fost mediatizat intens. Primarul a reușit să demonstreze, prin documentele oficiale, că nu a consumat droguri, însă discuțiile despre eficiența testelor rapide rămân în continuare relevante în dezbaterea publică despre acuzațiile de consum de substanțe interzise în rândul oficialilor.
În condițiile în care astfel de incidente pot avea consecințe politice și legale serioase, autoritățile și specialiștii îndeamnă la un echilibru între metodele rapide și analiza de laborator. Până în prezent, cazul lui Negoiță și cel al primarului Băluță evidențiază importanța confirmării rezultatelor rapide cu teste amănunțite, pentru a evita interpretări eronate și pentru a asigura o justiție transparentă și credibilă.
